Inalțarea Domnului
Dupa Învierea Sa din morți, Iisus Hristos Mantuitorul lumii S-a aratat timp de patruzeci de zile de mai multe ori, atat femeilor mironosițe, cat și iubiților șai ucenici, incredințandu-i ca El este Fiul lui Dumnezeu, care s-a intrupat, a patimit, a murit și a inviat – pentru mantuirea lumii. Am fi dorit ca Inalțarea cu trupul de pe pamant la cer-care este și ultima minune asupra propiei Sale persoane, la care asista sfinții apostoli-sa ne fie relatata mai pe larg, insa, ea este prezentata foarte lacunar-doar de doi sfinți evangheliști.
Sf. Evanghelist Marcu o prezinta in ultimul capitol al carții sale, intr-un singur verset, dar de o mare profunzime dogmatica: „Deci Domnul Iisus, dupa ce a vorbit cu ei, S-a inalțat la cer și a șezut de-a dreapta lui Dumnezeu” (Mc. 16,19). Sf. Evanghelist Luca prezinta ceva mai detaliat acest eveniment, in Evanghelia sa, in cap.24, 50-52 și in Faptele Apostolilor 1,3-11. In evanghelie ni se spune ca locul Inalțarii Domnului a fost Muntele Maslinilor, langa satul Betania, aproape de Ierusalim, azi inglobat in acest oraș. In cartea Faptele Apostolilor același evanghelist aduce cateva completari, inclusiv aceea ca Inalțarea a avut loc la patruzeci de zile dupa Inviere. Iisus fiind impreuna cu Apostolii, le poruncește sa nu se departeze de stop_coloana Ierusalim, ci „sa aștepte fagaduința Tatalui”, adica trimiterea Duhului Sfant intru Care, vor fi botezați, și Care le va da putere sa-I fie martori pana la marginea pamantului”. și, in timp ce rostea aceste cuvinte „S-a inalțat și un nor L-a luat din ochii lor”(Fapt. 1,9).
Doi barbați in haine albe, adica doi ingeri, s-au apropiat de Apostoli și le-a spus ca: „Acest Iisus Care S-a inalțat de la voi la cer, așa va și veni, cum L-ați vazut voi mergand la cer” -dupa care ucenicii s-au intors in Ierusalim. Inalțarea la cer s-a petrecut pe același munte, de pe care a inceput și drumul suferințelor lui Iisus.
Prin inalțarea Sa la cer, Mantuitorul a fost reașezat in slava Sa dumnezeiasca, la dreapta Tatalui, cum Insuși prezisese. Praznicul Inalțarii Domunui cu trupul de pe pamânt la cer e prilej de bucurie și nadejde neclintita in fagaduițele Mantuitorului Iisus Hristos.
