PNL şi-a alăturat şi slovacii din Sălaj impotriva PSD

Copreşedintele PNL Sălaj, Lucian Bode, a afirmat în conferinţă de presă că a încheiat o alianţă la nivelul judeţului Sălaj cu Uniunea Democrată a Slovacilor şi Cehilor din România (UDSCR). Bode a spus că această alianţă s-a realizat datorită multiplelor lucruri bune în care s-a implicat pentru slovaci. 

„Sălajul a fost dintodeauna un ţinut unde oameni din toate etniile au ştiut să trăiască în armonie deplină. A fost dintotdeauna un judeţ în care oamenii ştiau că pot veni pentru a trăi o viaţă mai bună. Români, slovaci, maghiari, ortodocşi, greco catolici, romano catolici, toţi am ştiut să învăţăm unii de la alţii valorile care ne fac mai buni, mai harnici mai puternici. După alegerile din 5 iunie Adrian Merka, deputatul minorităţilor slovace şi cehe din România, reînvie spiritul şi tradiţia multiculturală a Sălajului pentru ca judeţul nostru să redevină unul european”, spune Bode.

Slovacii din Sălaj sunt uitaţi de lume şi rupţi de fraţii lor din judeţele vecine

La Făgetu, în comuna Plopiş, locuieşte cea mai numeroasă comunitate de slovaci din judeţul Sălaj, dar şi din nord vestul României. Comunitatea numără peste 900 de suflete. Starea deplo-rabilă a drumurilor de acces i-a determinat pe majoritatea tinerilor să plece peste graniţe, găsindu-şi locuri de muncă în Germania, ne spune patronul spiritual al comunităţii, preotul Martin Rolnik.
„Este o situaţie dificilă la Făgetu. Ne-am săturat să ni se tot facă promisiuni. În curând vom ajunge o comunitate îngrădită, unde lumea va veni, turiştii ne vor face poze, vor admira tradiţia, unii politicieni ne vor face promisiuni şi vor stop_coloana pleca. Iar noi vom rămâne cu promisiunile”, ne-a declarat preotul şi liderul comunităţii de la Făgetu, Martin Rolnik, într-un reportaj realizat anul trecut.
Slovacii de la Făgetu se plâng de căile de acces spre judeţul Bihor, unde se mai întâlnesc comunităţi importante de slovaci. Satul Făgetu este situat în vestul judeţului, pe graniţa cu judeţul Bihor, şi este învecinat cu satele slovace Sinteu şi Auşeu.
„Nu este o problemă doar cu situaţia din judeţul Sălaj. Este o problemă şi cu drumul spre rudele şi prietenii noştri slovaci din judeţul Bihor din Auşeu şi Şinteu. În total suntem peste 3.000 de slovaci în această comunitate din nord vestul României. Este trist faptul că am fost împărţiţi în patru sate din judeţe diferite. Acum sunt slovaci şi la Auşeu şi la Şinteu, dar şi la Sîg şi în Făgetu, puteam fi lăsaţi aşa cum am venit în trecut”, a mai spus Martin Rolnik.
De la Martin Rolnik am aflat că slovacii au fost aduşi în părţile nord vestice pentru că erau buni tăietori de lemne. Cu timpul, însă, majoritatea au plecat în Banat, iar de acolo au emigrat spre Germania. Alţii s-au întors în nord vestul ţării, însă populaţia slovacă este îmbătrânită şi peste 40 la sută dintre slovaci sunt plecaţi la muncă peste graniţe.