Istoria strazilor din Zalau
Strazile Zalaului au o istorie veche, de sute de ani, pe care puțini din locuitorii de azi o cunosc. Strada Crasnei (astazi cu numele de 22 Decembrie 1989) este cea despre care istoricii cunosc cele mai multe detalii. Am aflat istoria strazilor orașenești din lucrarea „Zalau – un oraș la frontiera de nord-vest a Transilvaniei”, a lui Nicolae Gudea și Valer Tarau.
Istoricii spun ca strada Crasnei a fost în trecut o localitate diferita, care s-a unit în timp cu Zalaul, în preajma anului 1241. Pe aceasta strada au existat mai târziu o biserica, o școala și un cimitir. În anul 1676 este atestata pe strada o asociație stradala, care în 1844 numara deja 1.223 de membri. Centrul strazii era o mica piața în jurul fântânii arteziene situate în zona ramificației cu strada ce duce spre Aghireș, în zona Cireșica.
Strada Tyukol, astazi strada Corneliu Coposu (fosta și Republicii) este consemnata prima data în 1624, iar în capatul ei este consemnata existența unei fântâni. În 1700 strada este nimicita de un incendiu, pe strada ramânând doar un coteț de gâini, care a dat mai apoi și numele strazii Tyukol. Pe aceasta strada a stat pentru o noapte și regele Carol al XIII-lea, iar dupa acest eveniment strada a primit numele de strada regelui Kiralyi.
Bulevardul Mihai Viteazul se numea în trecut Alszeg. Strada este atestata prima data în 1684. Pâna în 1968 lungimea strazii era doar de la podul din zona Cazarmii (astazi Centrul de Cultura) și pâna la gara veche (în zona autogarii de astazi). Iar de acolo în jos erau doar câteva case și un abator. Terenul de mai jos, unde astazi este zona industriala IAIFO, era mlaștinos și necultivat.
Strada Clujului (acum Gheorghe Doja) purta înainte denumirea de Nagy Szekely, iar mai apoi Ilie Pintilie. Asociația stradala de pe Clujului a fost consemnata în 1848, iar istoicii considera ca strada a primit numele inițial de la o colonizare cu secui.
Piața Zalaului, care se afla în trecut în locul unde astazi este cladirea ce gazduiește Consiliul Județean Salaj, este atestata prima data în 1596 și a funcționat pâna în 1968. În jurul pieței, în trecut se afla Cazarma, Poșta, stația stop_coloana de pompieri, catedrala greco-catolica și câteva locuințe. În mijlocul pieței funcționa o fântâna arteziana cu catarg.
O alta strada importanta a Zalaului era Nagy so ut, cunoscuta drept Drumul sarii. Aceasta nu trecea propriu-zis prin Zalau, ci ocolea orașul prin zona vaii Sarmaș, ocolea zona mlaștinoasa din Zalau și ieșea spre Valea Miții.
Inventarul Zalaului la 1854
Un inventar al Primariei Zalau din 1854 arata ca în Zalau exista primaria, casa orașului, o închisoare, cârciuma cizmarilor, o macelarie, o gradinița, un spital pentru saraci, un târg, o piața de vite, pașune, un loc de facut țigle, dar și un fagadau de sus, pe care istoricii l-au identificat drept locul de la Popasul Romanilor. Documentele de la 1831 arata ca în Zalau era un singur pod de piatra pe strada Crasnei, trei poduri de lemn pe strada Alszeg, un pod de lemn în fața Primariei Zalau și altele 98 de podețe de lemn raspândite în oraș.
Mari construcții dupa 1895
În jurul anului 1895 s-a declanșat în Zalau o perioada de mari construcții care a inclus atât edificii de interes public cât și particulare. Costul acestor construcții s-a ridicat la 1.200.000 de coroane. Dintre edificiile construite se numara extinderea primariei, construirea unei noi cazarme, construirea abatorului nou, construirea unui loc de distracție – Vigado, un restaurant cu hotel, un tribunal nou și un spital județean nou. În 1900, ca urmare a acestei mari epoci de construcții din Zalau, existau în oraș 402 case din piatra, iar în 1920 existau 487 de case din piatra. Principalele strazi ale orașului dupa 1900 au fost Hunyadi (Iancu de Hunedoara); Szecsenyi (Crasnei); Szekelyi (clujului); Tyukol (Republicii); Alszeg (bulevardul de azi); Cazarmii (Simion Barnuțiu).
