Un eveniment mai puțin știut din istoria recentă a Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău este prezentat pe larg de cunoscuta agenție de presă HotNews. Aceasta arată cum, în anul 2005, Banca Națională a României (BNR) cerea să i se restituie clădirea în care funcționează și astăzi secția de artă a Muzeului de Istorie, cunoscută drept Galeriile de Artă Ioan Sima, situată puțin mai sus de fostul Club al Tineretului, acum Casa Municipală de Cultură.

Cel care s-a opus deciziei BNR a fost directorul de atunci al Muzeului Județean, Gheorghe Tamba, care a reușit să câștige în instanță dreptul asupra clădirii în favoarea Muzeului Județean.
„A fost un proces greu. Dar am reușit să câștigăm. Prima dată ni s-a dat sediul BNR Zalău, unde astăzi este Protecția Copilului, chiar pe strada Unirii. Apoi s-a ajuns în instanță pentru că BNR s-a sucit. Nu îmi dau seama nici astăzi cum, în timp, Consiliul Județean Sălaj a reușit să pună mâna pe sediul BNR Sălaj de pe strada Unirii, iar astăzi în loc de BNR să funcționeze acolo Protecția Copilului. Pe noi ne-a reprezentat în instanță Remus Filip, care astăzi este șeful serviciului juridic din cadrul Direcției Județene de Finanțe Sălaj”, ne spune Dumitru Gheorghe Tamba.
Potrivit unei situații întocmite de Comisia județeană de fond funciar, până la sfârșitul lunii aprilie a anului 2005 au fost depuse cereri de restituire sau pentru despăgubiri pentru 25 de imobile – sedii de instituții publice din județul Sălaj. Din cele 25 de cereri de restituire, în patru cazuri finalitatea a fost o acțiune în instanță.
Primul dintre imobilele pentru care a fost intentată acțiune în instanță este sediul Galeriilor de Artă Ioan Sima, ale Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău, imobil care a fost revendicat de către Sucursala județeană a BNR din Zalău, printr-o cerere depusă încă din anul 2001. Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău a câștigat în instanță dreptul de proprietate asupra clădirii Galeriilor de Artă Ioan Sima, scrie HotNews.
Director al Muzeului Județean, Dumitru Gheorghe Tamba, declara pentru HotNews în anul 2005, imediat după proces, că în urma celei de a doua înfățișări, care a avut loc în octombrie 2005, Înalta Curte de Casație de la București a decis ca dreptul de proprietate asupra clădirii revine Muzeului de Istorie Zalău, și nu sucursalei județene a Băncii Naționale a României din Zalău, care a revendicat imobilul printr-o cerere depusă in 2001.
„Era o aberație să pierdem – a apreciat directorul de atunci al muzeului – deoarece peste 70 la sută din construcția existentă era ridicată de noi. Conform așteptărilor noastre, intrăm în stare de normalitate, pentru că imobilul ne aparține de drept și instanța s-a pronunțat în acest sens”, spunea Tamba. stop_coloana

Istoria clădirii

Clădirea Muzeului de Artă Ioan Sima din Zalău este situată între Biserica Baptistă Speranța și Biserica Greco-Catolică Sfânta Familie, în imediata vecinătate a Primăriei Zalău. Clădirea a fost în trecut un imobil particular ce a aparținut până în anul 1930 familiei Roth. Pe 14 iulie 1930, agenția Băncii Naționale a României a cumpărat imobilul de la soții Ernest și Dora Roth. Clădirea rămâne a Băncii Naționale Române până în 1980, când guvernatorul BNR transferă clădirea în administrarea Oficiului Gospodăriei a Apelor Sălaj. Tot în 1980, prin decizia Consiliului Popular Sălaj, dreptul de administrare al clădirii este atribuit Comitetului de Cultură Zalău, respectiv Muzeului Județean de Istorie și Artă, în administrarea căruia se află și în prezent. La scurt timp după ce clădirea a trecut în administrarea Muzeului, în 1981 se înființează Galeria de Artă Ioan Sima. Galeria cuprindea lucrările donate de pictorul Sima. La data de 9 iulie 1981, în prezența a peste 400 de invitați și oficialități a fost inaugurată galeria de artă. Deoarece spațiul clădirii era neîncăpător, în anul 1983 spațiul expozițional a fost extins cu încă opt săli. Tot în 1983, Ioan Sima face o nouă ofertă de donație în valoare totală de 365.500 de lei.

Clădiri importante revendicate în Sălaj

Un alt imobil disputat în instanță, arată HotNews, este clădirea ce găzduiește Spitalul Orășenesc din Cehu Silvaniei, asupra căreia au fost emise pretenții în anul 2003 de către Csok Laszlo-Pal.
Și dispensarul uman din Crasna a constituit obiectul unui proces, fiind revendicat de către Gheorghe Jaklovszky încă din anul 2001.În instanță a mai ajuns și „punctul sanitar uman” din localitatea Stârciu, comuna Horoatu Crasnei, asupra căruia reclamau dreptul de proprietate Petru și Gheorghe Gross.
Acțiunea lui Anderlik Zoltan și Makkai Ildiko, care revendicau clădirea secției de pediatrie a Spitalului din Crasna, a fost respinsă la Curtea de Apel din Cluj-Napoca.Pe lista clădirilor care au fost revendicate în Sălaj se găsesc Colegiul Național „Silvania” din Zalău, Spitalul orășenesc din Cehu Silvaniei, dispensarele din Crasna și Stârciu, Colegiul Tehnic „Iuliu Maniu”, Clubul elevilor, secția de psihiatrie a Spitalului Orășenesc din Șimleu Silvaniei, grădinița și școala primară din Crișeni, primăria, căminul cultural și școala din Mirșid, Căminul de bătrâni din Boghiș și altele.

Post Views: 59