Incepe distracţia costisitoare şi inutilă cu merele in şcoli

Consiliul Judeţean Sălaj cheltuie impresionanta sumă de 238.869 de lei pentru “mere în şcoli”, program care s-a dovedit o risipă; nu este apreciat nici de elevi, nici de părinţi şi nici de profesori. În schimbul celebrelor cornuri tari şi fără gust, al laptelui cu semnul întrebării şi al merelor cu care se joacă fotbal în curtea şcolii, mai marii judeţului ar putea să le ofere elevilor o masă caldă, aşa cum s-a propus, cum cere opinia publică, părinţii, dar şi elevii. Varianta “masa caldă în şcoală” este susţinută şi de mai mulţi politicieni din Sălaj, inclusiv de deputatul PNL Lucian Bode şi de senatorul UDMR, Vegh Alexandru. Dar a rămas la nivel de intenţie şi este o idee bună care face vechime în acest stadiu.

Şcolile de pe Valea Someşului – primele care primesc mere
Într-un comunicat al Consiliului Judeţean Sălaj se arată că procedurile de licitaţie publică privind încheierea contractelor de furnizare a fructelor proaspete în şcoli – mere – pentru elevii din clasele I-VIII, inclusiv elevii din clasa pregătitoare din învatamântul de stat şi privat autorizat şi acreditat din judeţul Sălaj pentru anul şcolar 2015 – 2016 se află în fază finală.
Contractul de furnizare a fructelor proaspete în şcoli pentru comunele Ileanda, Băbeni, Letca, Lozna, Gâlgău, Rus, Şimişna, Zalha şi Poiana Blenchii va fi semnat astăzi, 23 februarie, între Consiliul Judeţean Sălaj, în calitate de achizitor, şi furnizorul SC Ar Linia Tea SRL Arad, livrarea urmând a se realiza începând de miercuri, 24 februarie. Pentru celelalte şapte zone din judeţ, licitaţiile au fost finalizate, iar contractele de furnizare urmează a fi semnate cu firmele furnizoare, în cazul în care nu vor exista contestaţii, în data de 25 februarie, cu livrare din 29 februarie. Conform contractului, furnizorii se obligă să furnizeze, săptămânal, începând cu ziua următoare semnării contractelor, pentru maxim 60 de zile de şcolarizare, mere cu greutatea minimă de 100 grame/bucată, în fiecare unitate şcolară gimnazială din judeţul Sălaj. Merele trebuie să fie întregi, sănătoase, spălate, curate, fără materii străine vizibile, fără urme de atacuri de boli şi dăunători, fără umiditate externă în exces, fără miros sau gust străin, să reziste la transport şi manipulare. Valoarea totală a contractelor este de 238.869,46 lei, fără TVA, pentru un număr de 20.309 beneficiari. În cazul în care din vina sa exclusivă, furnizorul nu reuşeste să-şi îndeplinească obligaţiile asumate în contract, achizitorul poate percepe majorări de întârziere, în cuantum de 0,1 la sută din valoarea contractului pentru fiecare zi de întârziere, susţin reprezentanţii Consiliului Judeţean într-un comunicat.

“Masa caldă” este agreată, dar nu se pune în pactică
Senatorul UDMR Vegh Alexandru a fost semnatarul unui proiect de lege care a trecut de Senat anul trecut şi în care se prevede ca elevii din ciclul gimnazial să primească o masă caldă la şcoală. Proiectul nu a fost implementat nici până în prezent şi nu se ştie dacă vreodată va fi aplicabil.
Senatorul Alexandru Vegh a declarat în trecut pentru Graiul Sălajului că “acolo unde condiţiile sanitare permit, cu acordul autorităţilor locale şi cu sprijinul părinţilor, se poate acorda o masă caldă copiilor (…) Aceasta este doar o alternativă. Se va acorda în continuare laptele şi cornul unde nu sunt condiţii sau unde autoritatea locală nu doreşte un asemenea lucru. Aceasta este noutatea actului normativ adoptat de Senat”, a declarat Vegh. stop_coloana Laptele, cornul şi merele sunt inutile, ba chiar periculoase

Ideea introducerii unei mese calde pentru elevi în locul merelor nu e nouă. Atât Inspectoratul Şcolar Judeţean Sălaj, dar şi foarte mulţi părinţi şi-au exprimat la începutul anului şcolar 2014 – 2015 dorinţa ca elevii să beneficieze de o masă caldă, din pricină că sunt puţini cei care consumă laptele, cornul şi merele ce le primesc în şcoli.
Mai mult, scandalurile iscate privind calitatea laptelui, cornului şi merelor pe care le primesc copiii au subliniat necesitatea scoaterii celor două programe din şcoli, având în vedere faptul că pun în pericol sănătatea elevilor. Dovada este şi cazul celor 33 de elevi din Pericei care au fost ajuns de urgenţă în 5 martie 2014 la Secţia de Boli Infecţioase a Spitalului Judeţean după ce au mâncat merele distribuite în şcoală.

Consiliul Judeţean n-a vrut masa caldă pentru că… nu sunt bani
Consiliul Judeţean Sălaj susţine că nu are bani pentru a le oferi elevilor o masă caldă. Nu putem să nu remarcăm însă că bugetul Consiliului Judeţean a fost generos anul acesta cu bisericile, de exemplu. Când a fost depus proiectul “o masă caldă în şcoli” în Senat, preşedintele Consiliului Judeţean Sălaj, Tiberiu Marc, susţinea că nu sunt bani pentru un asemenea program. “Eu îi invit pe iniţiatori să facă un calcul şi să vadă despre ce sumă ar fi vorba la nivel naţional şi vă asigur că suma este impresionantă. În ceea ce priveşte aspectul tehnic şi legat de producerea şi distribuirea unei asemenea cantităţi de hrană sunt câteva nelămuriri: cine o produce, în ce condiţii o produce, cine controlează calitatea materiei prime, cine controlează calitatea produsului finit? Pentru că la o masă caldă riscul de îmbolnăvire este mult mai mare decât la alt gen de produse, cum ar fi cele de panificaţie sau laptele pasteurizat”, susţinea anul trecut Tiberiu Marc.

Valeriu Crişan crede că “masa caldă” ar ajuta economia locală
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Sălaj, Valeriu Crişan, susţine că un proiect ca “masă caldă în şcoli” este util atât pentru elevi, cât şi pentru susţinerea economiei locale.
“M-am ocupat până în urmă cu doi ani de programul cu merele. Am încercat să aduc producători sălăjeni la licitaţii ca să stimulez puţin economia locală. Nu s-a putut. Merele erau aduse din Polonia şi din alte ţări europene. Eu consider că proeictul o masă caldă se paote implementa şi chiar mi-aş dori să îl pot realiza în Zalău. Un asemenea proiect ar putea să susţină economia locală. Spun asta deoarece toate contractele pentru masa caldă oferită elevilor ar trebui semnate cu cantinele şi restaurantele din Zalău, care nu sunt puţine la număr. Aşa am şti şi că masa este verificată şi sigură din punct de vedere al calităţii. Ştim, prin implementarea acestui proiect, şi că am putea dezvolta economica locală. Restaurantele şi cantinele ar avea comenzi mult mai mari, elevi şi părinţii ar fi satisfăcuţi şi astfel am rezolvat o problemă a micilor investitori din oraş care activează în acest segment”, a spus Valeriu Crişan.

Consiliul Judeţean Sălaj cheltuie impresionanta sumă de 238.869 de lei pentru “mere în şcoli”