Romii – o poveste tristă in Sălaj

În județul Sălaj, ponderea populației de etnie romă în totalul populației este de 6,9 la sută. Sălajul al treilea județ pe țară ca pondere a etniei rome, după județele Mureș, unde ponderea este de 8,8 la sută, și Călărași, unde ponderea este de 8,1 la sută.
La nivel de regiune, după județul Sălaj se situează Bihorul, cu o pondere a populației de etnie romă de 6,1 la sută. În Satu Mare, ponderea romilor este de 5,3 la sută, în Bistrița-Năsăud este de 4,4 la sută, în Cluj este de 3,4 la sută, iar în județul Maramureș este de 2,7 la sută.
În regiunea Nord-Vest, din care face parte și județul Sălaj, numărul celor care s-au declarat ca aparținând acestei minorități etnice a crescut față de ultimul recensământ. Erau 96.013 de etnici romi în 2002 și 113.618 în 2011.
Deși populația romă în general nu se înscrie în tendința naturală de scădere, ca restul populației, creșterea numărului romilor în datele statistice oficiale se poate datora mai degrabă disponibilității unui număr mai mare de romi de a-și asuma oficial apartenența etnică și de a se identifica ca atare, conform Planului de Dezvoltare Regională 2014 – 2020 al Ministerului Dezvoltării Regionale.
În județ trăiesc peste 15.000 de etnici romi
În Sălaj sunt înregistrați oficial ca etnici romi 15.137 de persoane, cu 3.000 mai mult decât în 2002, când erau recunoscuți oficial 12.544 de etnici romi. Cei mai mulți romi sălăjeni trăiesc în mediul rural – 12.110) -, iar alți 3.027 de romi trăiesc în mediul urban.
Studiile arată că un procent foarte mic dintre romii care locuiesc în mediul urban stau în centrul orașelor; marea majoritate (peste 90 la sută) fiind situați la periferia acestora. Ca de exemplu, cei mai mulți etnici romi din Zalău locuiesc în cartierul Ortelec.
Conform unor date neoficiale ale Biroului Regional Nord-Vest al Agenției Naționale pentru Romi, în Sălaj, în afara Zalăului, comunitatea de romi ajunge la peste 600 de persoane în localitățile Mal și Jibou. Comunități mari de romi mai sunt întâlnite și în Șimleu Silvaniei, Creaca și Dragu.

Marea majoritate trăiesc în sărăcie cruntă
Studiul citat arată că populația de romi este o populație tânără, 66,8 la sută având până în 30 de ani, însă cu o speranță de viață la naștere cu 10 ani mai mică decât a populației majoritare.
Analiza pe baza principalilor indicatori de incluziune socială relevă faptul că în jur de 75 la sută din populația de etnie romă trăiește în sărăcie. Trei din patru romi se află în sărăcie relativă, spre deosebire de 1 din 4 în cazul populației majoritare. 89 la sută din populația de etnie romă trăiește în condiții de sărăcie severă, comparativ cu 54 la sută din populația majoritară. Din ancheta bugetelor de familie efectuată de Ministerul Muncii, Familiei și Protecţiei Sociale reiese că romii reprezintă 20,6 la sută din totalul persoanelor aflate în sărăcie absolută, 35,2 la sută din persoanele aflate în sărăcie severă și 44,4 la sută din cele aflate în sărăcie alimentară, rata de sărăcie absolută în cadrul acestei etnii fiind de șase ori mari mare decât la alte etnii.
Conform aceleiași surse, romii alocă lunar 58 la sută din totalul cheltuielilor pentru mâncare (față de 46 la sută la non-romi), respectiv 13 la sută pentru cheltuieli legate de locuință (față de 20 la sută la non-romi).
Din diferitele rapoarte și studii reiese că există trei mari categorii de probleme cu care se confruntă comunitățile de romi, acestea fiind de infrastructură, de accesibilitate și de venit, care sunt strâns corelate cu o stare de sănătate precară, nivel de educație și ocupare scăzut, respectiv discriminare în societate.

Educația este o mare problemă a romilor
În ceea ce priveşte nivelul de educație, ca unul din principalii indicatori de incluziune socială, 25 la sută stop_coloana dintre adulții romi de peste 16 ani declară că nu știu să scrie și să citească, femeile fiind mai afectate în acest sens. 23 la sută dintre romi nu au absolvit nici o școală, 26 la sută au terminat primele patru clase și 34 la sută doar gimnaziul.
Grupa de vârstă cu cele mai multe persoane care declară că nu știu să scrie și să citească sunt cei între 25 și 34 de ani, urmați de grupa de vârstă 35 – 44 de ani, deci cei care ar trebui să fie cei mai activi pe piața muncii.
Numai 17 la sută urmează un liceu sau un nivel superior de educație. Analfabetismul afectează în special persoanele adulte, din mediul rural, mai cu seamă romii din comunitățile compacte, segregate.
Puțin peste o treime dintre copiii preșcolari de etnie romă merg la grădiniță, față de 63 la sută dintre copiii non-romi.
25 la sută din copiii romi între 7 și 15 ani nu sunt înscriși în sistemul de educaţie, iar femeile rome au o rată de școlarizare cu 5 la sută mai scăzută decât bărbații.

Abandonul școlar se leagă strâns de modul lor de viață și de obiceiuri
Autoritățile locale au constatat în mai multe rânduri că aproape toți copiii romi abandonează școala încă din gimnaziu, din cauza dezinteresului și a căsătoriilor timpurii. Aproximativ 30 la sută dintre copiii de etnie romă din Sălaj absentează de la școală din cauza dezinteresului părinților. Marea majoritate a copiilor abandonează școala încă din ciclul gimnazial, foarte puțini copii de romi ajung să se înscrie la liceu și doar unu la sută dintre cei înscriși la liceu ajung să definitiveze studiile liceale, ceea ce determină autoritățile să întreprindă o serie de acțiuni menite să reducă acest fenomen în rândul comunităților de romi.
Statistica a fost realizată în anii trecuți în urma evaluării a 20 de unități de învățământ din județ de către o echipă coordonata de Instituția Prefectului județului Sălaj – Biroul Județean pentru Romi, în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Sălaj și Asociația „Șanse Egale”. Inspectorul Marcel Lucaciu, purtător de cuvânt al ISJ Sălaj, a informat că echipa mixtă coordonată de Prefectură a vizitat unitățile de învățământ în care sunt înscriși un număr important de copii de romi – școlile gimnaziale din Derșida (54 la sută elevi romi), Lucian Blaga Jibou (104 elevi romi), Boghiș (51 la sută elevi romi), Școala cu clasele I-IV Mal II (sută la sută elevi romi), Tusa (73 la sută elevi romi), Dragu (65 la suta elevi romi), Buciumi (65 la sută elevi romi), Cheud (85 la sută elevi romi), Agrij (62 la sută elevi romi), Pustă 2 (sută la sută romi), Nușfalău (34 la sută elevi romi), Poiana Blenchii (32 la sută elevi romi), Fildu de Mijloc (65 la sută elevi romi), Almașu (46 la suta elevi romi), Românași (64 la sută elevi romi), Valcău de Sus (68,3 la sută elevi romi), Șamșud (45 la sută elevi romi), precum și liceele tehnologice din Gîlgău (25 la sută elevi romi), Surduc (53 de copii romi) și Ileanda (114 copii romi).
În urma evaluării unităților de învățământ s-a constatat că procentul ridicat de absenteism (în medie 25 – 30 la sută) este cauzat de dezinteresul părinților față de educație – aceștia având și ei un nivel foarte scăzut de școlarizare -, dar și de caracterul seminomad al comunităților de romi, cum sunt cei din Voivodeni sau Derșida. Mulți dintre copii absentează de la școală și chiar abandonează școala din cauza culturii tradiționale a romilor, a căsătoriilor timpurii și a exploatării copiilor din punct de vedere economic.