Zalăul a caştigat un loc in coada topului Forbes

Oraşul Zalău a câştigat un loc în coada topului Forbes 2016. Dacă anul trecut Zalăul se situa pe locul 36 din 40 de oraşe ale ţării, anul acesta, oraşul reşedinţă a judeţului Sălaj a detronat oraşul Buzău şi se află pe locul 35. Cu toate acestea, Zalăul rămâne un oraş sărac, care nu poate atrage investitori şi care nu este un mediu propice pentru a-ţi deschide o afacere. Asta susţin specialiştii Forbes România în topul celor mai bune oraşe din ţară unde ai putea să-ţi deschizi o afacere în anul 2016.
 Doar cinci oraşe sunt sub nivelul Zalăului: Focşani, Botoşani, Sfântu Gheorghe, Buzău şi Vaslui. Singurul oraş reşedinţă de judeţ care nu apare în top este municipiul Vaslui, unde mediul de afaceri are un nivel mult mai scăzut decat media naţională. 
 Pe primul loc în top se află oraşul Timişoara. Reprezentanţii Forbes motivează prin faptul că judeţul Timiş este unul din cei mai mari exportatori din România. “n top cinci, în ordine, se mai găsesc: Bucureşti, Cluj-Napoca, Oradea (care a urcat de pe locul cinci pe patru) şi Constanţa (care a fost detronată de Oradea). 

Explicaţii pentru poziţia proastă a Zalăului
Analiştii Forbes nu au deloc motive să laude mediul economic al Zalăului. Economiştii consideră că Zalăul este dependent de bugetele locale şi naţionale de stat. Chiar dacă este reşedinţă de judeţ, oraşul Zalău este comparat cu Turda şi Sighetu Marmaţiei în ce priveşte mediul de afaceri.
“În Planul de Dezvoltare Regională 2014 – 2020 elaborat de Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest, menţiunile privitoare la Zalău, oraşul reşedinţă a judeţului Sălaj, sunt incomparabil mai puţine decât cele legate de Cluj, Oradea, Baia Mare, Satu Mare şi chiar şi Bistriţa, celelalte reşedinţe de judeţ din regiunea de dezvoltare menţionată. Astfel, Zalăul se situează constant pe o poziţie cuprinsă între locurile 32 şi 36 în topul naţional al municipiilor dependente de bugetele locale şi naţionale, pe locul al cincilea în clasamentul regional în privinţa accesării, de către oraşele reşedinţă de judeţ, de fonduri europene şi pe locul 28 la nivel naţional în acelaşi clasament. Zalăul face parte dintre cele patru oraşe cu servicii mixte de importanţă judeţeană, alături de Bistriţa, dar şi de oraşe care, cel puţin teoretic, au o mai mică anvergură economică, precum Turda şi Sighetu Marmaţiei”, spun analiştii Forbes.

În Sălaj se caştigă prost
Din populaţia de 224.000 de locuitori, Sălajul are 45.552 de salariaţi. Dintre aceştia, 56,8 la sută, adică 25.882 de angajaţi, lucrează în domeniul serviciilor. 40,5 la sută, adică 18.461 de angajaţi. sunt în industrie şi construcţii, iar doar 2,7 la sută, stop_coloana adică 1.209 angajaţi se regăsesc în agricultură. Cel mai bine se câştigă în industrie, unde salariul mediu net este peste media judeţului, respectiv de 1.522 de lei. În agricultură se câştigă în medie 1.276 de lei, iar în domeniul serciviilor se câştigă 1.271 de lei. Cel mai bine s-a câştigat în Sălaj în luna octombrie 2014, când salariul mediu net era de 1.418 lei. Din totalul angajaţilor din Sălaj, 4.726 lucrează la companiile străine active în judeţ, conform unei analize Econtext. Cei mai mari angajatori străini din Sălaj sunt Tenaris Sicoltub, cu 1.500 de angajaţi, Michelin, cu 1.200 de angajaţi, şi Hanna Instruments din Nuşfalău, cu 800 de angajaţi. Calculul arată că 10,4 la sută dintre angajaţii din Sălaj lucrează la firmele cu capital străin. Cel mai mare angajator cu capital autohton din judeţ este Grupul Universal, care are peste 1.000 de angajaţi. Din cei 45.552 de angajaţi sălăjeni, 10.600 sunt bugetari angajaţi în Învăţamant (4.600), în Sănătate (3.800) şi în administraţia publică (2.200). Cu salariul mediu net de 1.368 de lei, sălăjenii câştigă cu 25 la sută mai puţin decât media pe ţară, care trece de 1.800 de lei.

Sălăjenii trăiesc din mila bugetului naţional
Analiştii economici de la Economica.net au realizat un studiu intitulat “Harta Judeţelor: Cine hrăneşte bugetul naţional.” În studiu se arată că judeţul Sălaj se află în topul judeţelor sărace ale României, alături de Tulcea, Teleorman, Mehedinţi şi Călăraşi. De altfel, Sălajul este pe poziţia a 39-a din 44 de contribuabili la bugetul de stat.
Cei mai mulţi bani la bugetul naţional se duc de la marile companii din România, considerate marele contribuabil, urmat de Bucureşti şi de judeţele Cluj, Ilfov, Timiş şi Prahova. Dacă vecinii noştri clujeni contribuie la bugetul de stat cu 4.322 milioane de lei, Sălajul contribuie abia cu 600 de milioane de lei. Vecinii din Bihor contribuie cu 2.237 milioane de lei, cei din Maramureş cu 1.297 milioane de lei, iar cei din Satu Mare cu 1.059 de milioane de lei. Sub Sălaj se află doar judeţele Tulcea (579 de milioane de lei), Teleorman (575 de milioane de lei), Mehedinţi (520 de milioane de lei) şi Călăraşi (516 milioane de lei).
Sălajul primeşte aproape cei mai mulţi bani de la bugetul de stat. În Sălaj, pe cap de locuitor vin anual mai mult de 1.600 de lei pe cap de locuitor.