Afacerile vor prinde viață in Sălaj abia cand nu vor mai fi izolate de infrastructura proastă sau lipsă
Analiștii economici spun că altfel ar arăta business-urile sălăjene dacă ar exista infrastructură. În lipsă, suntem izolați, ocoliți de rutele comerciale importante și de investitori. Din lipsă de autostrăzi și de drumuri de calitate, la Constanța se ajunge 12 – 13 ore. Din Zalău faci nu mai puțin de 10 ore până în Timișoara. Iar calea ferată e altă pacoste. Trenul din Jibou spre București merge cu o viteză medie de 49 de kilometri pe oră, în timp ce din Zalău spre Jibou merge cu doar 34 de kilometri pe oră. Motivul este infrastructura feroviară proastă și trenurile de proastă calitate.
Marile probleme de infrastructură rutieră în Sălaj la ora actuală sunt lipsa autostrăzii și lipsa centurii ocolitoare a Zalăului.
Compania Naționala de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) vrea să inaugureze în acest an 95 de kilometri de autostradă, dintr-un buget de 4,23 miliarde lei, apropiat de cel din 2015. Printre investițiile care se vor a fi inaugurate se numără și tronsonul Gilău – Nădășelu, care are o lungime de 8,7 kilometri. Termenul de finalizare este aprilie 2016. Ceea ce însemană că sălăjenii vor avea mai ușor acces la autostradă de pe drumul spre Cluj, E 81, de la Nădășelu.
Autostrada prevăzută să treacă prin Sălaj rămâne în continuare un simplu plan pe hârtie. Autostrada Gilau – Suplacu de Barcau – Vama Borș este proeictată să străbată județul Sălaj prin partea vestică, iar lucrările vor debuta în cel mai bun caz anul viitor.
șoseaua ocolitoare de la care se așteaptă să scoată traficul greu din Zalău este una dintre nerealizări. Proiectul stă împotmolit la jumătate de 4 ani. În lipsa unei șosele ocolitoare a Zalăului, tot traficul greu de pe ruta Cluj – Satu Mare se face pe singurul bulevard din Zalău, cu ocolirea centrului orașului pe strada Tudor Vladimirescu și apoi pe Kossuth. “n perioada 2007 – 2010 s-a lucrat la primul tronson, în lungime de aproximativ 10 kilometri. Tronsonul se încheie la intrarea în Aghireș. De acolo, ar fi trebuit construit, ulterior, tronsonul al II-lea, care să scoată traficul de la Aghireș pe Meseș, în E 81, dar îi stă în cale poligonul Armatei. Primarul Radu Căpîlnașiu spune că, din cauza tergiversărilor referitoare la mutarea poligonului, s-a pierdut sursa de finanțare, așa că fie și în eventualitatea rezolvării rapide a problemei poligonului, cel de-al doilea tronson al șoselei de centură nu se va face prea curând, in pricina lipsei finanțării. Recent, Radu Căpîlnașiu și Lucian Bode au fost la București pentru a discuta despre o soluție pentru șoseaua de centură. S-au întors cu… promisiuni. stop_coloana
Infrastructura rutieră a Sălajului mai are încă drumuri pietruite
În urmă cu cinci ani aveam 169 de kilometri de drum județean de piatră și 9 kilometri de drum județean de pământ. La un an diferență, în 2011, infrastructura județeană s-a mai “îmbogățit” cu încă 4 kilometri de drum pietruit. În 2012 și 2013 situația s-a mai îmbunătățit. Mai figurau doar 135 de kilometri de drum județean pietruit și 3 kilometri de drum județean de pământ. În 2012 mai erau 93,63 de kilometri de drum județean pietruit. Înseamnă că 15 la sută din rețeaua de drumuri județene sunt drumuri județene pietruite, care n-au văzut încă asfaltul.Cel mai lung segment de drum județean pietruit este DJ 100 Măieriște – Doh – Dumuslău – Carastelec, pe o lungime de 24 de kilometri, drum care împiedică și investițiile în zonă, chiar dacă sunt firme interesate de a investi în zonă.
Infrastructura feroviară e în moarte clinică
Infrastructura feroviară rămâne o problemă la nivel de județ. Avem doar 183 de kilometri de căi ferate, cu 7 kilometri mai mulți decât în 1994. Nu avem niciun kilometru de cale ferată electrificată, iar trenul prin Sălaj merge cu o viteză medie de 35 kilometri pe oră, mai mică decât înainte de cel de-al doilea război mondial, lucru confirmat de însuși directorul general al CFR SA, Dan Costescu, citat de Ziarul Financiar. Județul Sălaj este o pată neagră pe harta Căilor Ferate Române. Dacă în majoritatea județelor trenurile circulă pe linii electrificate, în Sălaj toate trenurile merg pe motorină. Astfel, trenul care face ruta Satu Mare – București Nord circulă până în Dej Călători, cu oprire la Jibou, pe motorină, iar din Dej trece pe curent.
E greu să ne deplasăm cu trenul spre celelalte reședințe de județ din țară sau spre capitală. Un tren care pornește din Jibou la ora 16.41 ajunge în Cluj-Napoca la ora 20.12, ceea ce înseamnă că parcurge 135 de kilometri în trei ore și jumătate, conform site-ului CFR Călători. Viteza medie cu care circulă acest tren este de 38 de kilometri pe oră, adică mai prost ca pe ruta Jibou – Dej Călători și puțin mai bine ca pe ruta Zalău – Sărmășag. Dar cam tot acolo e. Un tren care pornește din Jibou la ora 16.41 ajunge în București Nord la ora 06.48 a doua zi. Asta înseamnă că parcurge o distanță de 556 de kilometri în 11 ore și 22 de minute. Viteza medie cu care circulă acest tren este de 49 de kilometri pe oră. E în limita legală dacă ar circula pe șosea în localitate.
