Și actualii guvernanți, în frunte cu fostul comisar european pentru agricultură Dacian Ciloș, insistă ca țăranii să înființeze cooperative agricole de producție și marketing. Se fac de râs în fața istoriei, deoarece în România nu este la ora actuală nici o cooperativă agricolă care să funcționeze și care să poată fi dată exemplu. În Sălaj există de pildă peste 60 de asociații profesionale. Dar nici una din aceste asociații nu a făcut pași să se transforme în cooperativă agricolă, așa cum prevede controversata Lege a pășunii, deoarece CAP înseamnă firmă cu asociați și capital, iar micii agricultori nu au capital de investit. Și chiar dacă l-ar avea, l-ar investi în propriile ferme. Dacă nu se cere o derogare de la obligativitatea asociațiilor de a se transforma în cooperative, organizațiile fermierilor riscă destrămarea. După Legea nr. 566 a cooperației, membrii trebuie să intre în patrimoniul cooperatrivei cu animalele și terenurile pe care le dețin. stop_coloana Și asta țăranii nu acceptă. Se află în pregătire un proiect de modificare a Legii cooperației, dar după Ponta și Cioloș se merge pe un drum greșit. Și Ordonanța subvențiilor nr.3/2015 obligă asociațiile fermierilor să se transforme din 2016 în cooperative. Agricultorii nu se vor asocia niciodată într-o formă cooperatistă, pentru că ei știu ce înseamnă CAP-ul. Să treacă generațiile celor care au suferit de pe urma colectivizării și poate atunci insistențele guvernanților ca țăranii să înființeze cooperative agricole de producție ar putea prinde, pe ici, pe colo, rădăcini.