Doar 126 de firme salajene au supraviețuit sfertului de secol capitalist de dupa revoluție

Datele statistice de la Registrul Comerțul, prelucrate de analiștii de la KeysFin, arata ca în prezent sunt active și deruleaza afaceri 14.283 de firme înființate în perioada 1990 -1991. 

Din acest total, în Salaj sunt doar 126 de firme care au rezistat timp de 26 de ani. Cele mai multe sunt fostele cooperative de consum comunale. Dintre firmele salajene mari care fac afaceri de 26 de ani, cea mai cunoscuta, dar și cea mai importanta la capitolul capital autohton, este Universal SA.
„Sa faci afaceri în România reprezinta o misiune riscanta, câteodata imposibila. Dovada ca numai 14.283 dintre firmele înființate imediat dupa revoluție mai activeaza în prezent în economia româneasca”, spun analiștii de la KeysFin.
Cele mai multe firme care au supraviețuit 26 de ani sunt din București și Ilfov, în numar de 2.401, care au angajat în toata aceasta perioada peste 89 de mii de salariați.
În topul supraviețuitorilor din business-ul românesc, în funcție de regiune geografica, urmeaza firmele din zona Nord-Vest, unde 2.184 de societați au reușit sa faca afaceri cu ajutorul a 45.000 de angajați, și cele din zona de Centru, unde sunt înregistrate 2.145 de firme, cu 47.000 de salariați.
La polul opus se situeaza, în mod paradoxal, zona de Vest, un vector al dezvoltarii economice a României, dar unde n-au supraviețuit în toți acești ani decât 1.484 de societați comerciale, care au avut 24.000 de angajați.
Cu toate ca în regiunea Nord-Vest au supraviețuit cele mai multe firme la nivel național dupa zona București – Ilfov, județul Salaj – care alaturi de Bihor, Cluj, Satu Mare, Maramureș și Bistrița formeaza regiunea de Nord Vest – este pe ultimul loc în regiune, cu doar 126 de firme care au supraviețuit 26 de ani.  

Micile afaceri de cartier au ieșit câștigatoare în razboiul cu timpul

Analiza datelor statistice dezvaluie un alt paradox. Marea majoritate a firmelor care au rezistat celor 26 de ani de economie de piața au fost microîntreprinderi (10.760 firme), urmate de societațile mici (2.493 firme), întreprinderile mijlocii (778 firme) și numai 252 de firme mari.
„38 la suta dintre pionierii business-ului românesc fac afaceri în comerț, cel mai dinamic domeniu al economiei. Luând în calcul și datele privind dimensiunile business-ului, concluzia este ca atunci când discutam despre supraviețuitorii de dupa 1990, vorbim în primul rând de mici afaceri, buticuri, magazine de cartier, care au avut un volum fidel de clienți și care au rulat banii și marfurile foarte repede, nefiind astfel afectați de blocajul financiar, de provocarile de ordin valutar și altele”, menționeaza stop_coloana analiștii de la KeysFin.Printre domeniile unde afacerile au rezistat se mai afla industria prelucra-toare, construcțiile și imobiliarele. „Construcțiile și mai ales imobiliarele au reprezentat, alaturi de retail, cele mai de succes afaceri din România post-decembrista”, spun analiștii de la KeysFin.Potrivit analiștilor, industria prelucra-toare reprezinta un caz aparte, cu suișuri și coborâșuri, generate de evoluția economica generala, de impactul puterii de cumparare și de contextul general intern și internațional. „Relevant este ca, în ciuda evoluției fluctuante, sectorul prelucrator a ajuns sa reprezinte cel mai semnificativ vector de creștere economica, reprezentând peste 60 la suta din afacerile din România”, au mai explicat analiștii.

Salajul a pierdut salariații din înteprinderi, dar a câștigat mii de bugetari în plus

O constatare trista este faptul ca de la revoluție s-a împuținat cu 45 la suta numarul salariaților din județul Salaj. Aproape aceeași situație și în cazul salariilor.
În anul 1990, în Salaj aveau un loc de munca 78.215 persoane. Astazi, doar 43.715 salajeni mai au un loc de munca.
Dar cea mai trista constatare este ca unul din trei salajeni este acum pensionar. Daca în 1990 Salajul avea 45.230 de pensionari, astazi numarul pensionarilor a ajuns la 65.718 persoane. Cu alte cuvinte, în 1990 aveam un pensionar la 1,7 salariați, iar azi avem 1,5 pensionari la un salariat.
Cei mai câștigați în județ au fost bugetarii din administrația publica, iar cel mai dezavantajat sector a fost cel industrial. Daca în anul 1990 în îndeprinderile salajene aveau un loc de munca 40.158 de salajeni, astazi în industrie mai lucreaza doar 14.634, cu 26.000 de salajeni mai puțin. Și în agricultura pierderea a fost mare. Daca în 1990, în agricultura munceau 6.236 de salajeni, astazi își mai gasesc un loc de munca în agricultura doar 1.180 de salajeni. S-au înregistrat și creșteri ale angajaților, spre exemplu în domeniul construcțiilor. În 1990, doar 4.253 de salajeni lucrau în domeniul construcțiilor, iar astazi lucreaza 14.634, adica cu 10.000 de muncitori mai mult. O cre?tere semnificativa este si în administrația publica, unde birocrația este la ea acasa. Daca în 1990 doar 790 de salajeni aveau un serviciu în administrație, astazi și-au gasit un loc de munca în administrația publica nu mai puțin de 3.812 salajeni.