Numele politicienilor sălăjeni importanţi pentru alegerile locale
Numele importante ale contextului politic actual din Sălaj, cu alte cuvinte numele care mai contează cu adevărat în politica din Sălaj, şi-au anunţat deja intenţia de a candida la alegerile locale de anul acesta. Ne aşteptăm la o campanie electorală spectaculoasă, până la care au mai rămas mai puţin de patru luni.
Liberali cu căutare
PNL Sălaj are mai multe nume de politicieni care cântăresc greu pentru rezultatul alegerilor. Cel mai important nume al PNL pentru alegerile locale din 2016 este cel al primarului în funcţie al Zalăului, co-preşedintele PNL Sălaj Radu Căpîlnaşiu. O eventuală candidatură a lui Căpîlnaşiu poate influenţa covârşitor rezultatele atât în ce priveşte lupta pentru Primăria Zalău, cât şi cea pentru Consiliul Judeţean Sălaj. Aşa cum de altfel s-a întâmplat şi la alegerile din 2012, când a atras un scor bun pentru USL (PNL+PSD).
Alături de Căpîlnaşiu, un alt nume important al PNL Sălaj este Lucian Bode, fost ministru al Economiei în guvernul lui Mihai Răzvan Ungureanu, în prezent deputat.
O nucă tare va fi şi Septimiu Ţurcaş, primarul din Şimleu Silvaniei, care pare a fi de neînlocuit în oraşul de pe malul Crasnei.
PNL Sălaj mai poate miza şi pe mai tânărul Claudiu Bîrsan, acum viceprimar al Zalăului, sau pe Valeriu Crişan, acum vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Sălaj. Cei doi pot aduce un plus de imagine partidului.
Social-democraţi notorii
PSD Sălaj are câteva nume grele, care pot da lovitura în 2016. Unul este de deputatul Iuliu Nosa, preşedinte executiv al organizaţiei judeţene, un om politic cu experienţă. Un alt politician notoriu din PSD Sălaj este chiar liderul organizaţiei, acum preşedintele Consiliului Judeţean Sălaj, Tiberiu Marc. PSD Sălaj mai poate miza şi pe senatorul Gheorghe Pop, foarte popular pe Valea Someşului.
Bine promovat în ultima perioadă este şi Sergiu Panie, actualmente secretar al PSD Sălaj şi consilier judeţean. Spre deosebire de liberali, social-democraţii nu prea au încă nume de politicieni mai tineri care să candideze la funcţiile importante din judeţ.
Pentru UDMR numele nu sunt importante
Pentru UDMR Sălaj, cel mai important este deputatul Sereş Deneş, liderul organizaţiei judeţene, care din 1992 şi până în prezent reprezintă UDMR în Parlament. Alături de Deneş, este şi Vegh Alexandru, acum senator de Cehu Silvaniei.
Un nume tânăr, de perspectivă pentru UDMR Sălaj, este viceprimarul Zalăului Fazakas Nicolae.
În cazul UDMR însă, oricare ar fi numele, partidul contează fără emoţii pe votul celor 23 la sută de etnici maghiari din Sălaj.
UNPR Sălaj înseamnă Liviu Balint
Al patrulea partid de pe scena politică locală este UNPR Sălaj. Liderul organizaţiei judeţene, Liviu Balint, este la ora actuală manager al Serviciului Judeţean de Ambulanţă. Liviu Balint şi-a anunţat deja candidatura la Primăria Jibou.
UNPR Sălaj mizează şi pe experienţa lui Mircea Abrudan, fost preşedinte al Forţei Civice, dar şi pe tinereţea atletei Simona Maxim.
Sălăjeni dispăruţi din prim-planul scenei politice
Scena policii sălăjene are cu totul altă “distribuţie”, odată cu conturarea strategiilor pentru alegerile locale. Multe din numele care au contat în alegerile din 2012 nu se mai regăsesc astăzi active în viaţa politică.
Profesorul universitar Avram Fiţiu a candidat în 2012 pentru un fotoliu de senator din partea Alianţei România Democrată (ARD), formată din PDL – PNŢCD – FC. Fiţiu a fost un nume sonor în 2012; a lansat atunci şi o carte, în speranţa că obţine popularitatea necesară să fie ales. A reuşit să strângă însă doar 5.849 de voturi – 17 la sută, fiind pe locul al treilea în colegiu, după Gheorghe Pop (PSD), cel care a şi câştigat colegiul cu 57 la sută, şi după Gheorghe Stanciu, care a strâns aproape 19 la sută. De la alegerile din 2012 şi până în prezent, Fiţiu nu a mai avut căutare în politica sălăjeană.
Irina Kovaci este un alt nume care în 2012 a fost propulsat pe scena politică, dar care a făcut apoi un pas în spate. Doamna Kovaci a candidat atunci pentru un mandat de deputat în colegiul Zalău din partea UDMR, însă a strâns doar 12 la sută din voturi. De atunci, Irina Kovaci nu a mai fost promovată politic, iar acum este inspector şcolar general adjunct.
Un alt nume politic care s-a retras la umbră este Dumitru Rus, candidat în 2012 din partea PPDD pentru funcţia de deputat în colegiul Jibou. Rus a ieşit însă pe locul al doilea în colegiu, cu 28 la sută din voturi. Colegiul a fost câştigat de deputatul Iuliu Nosa (PSD). De atunci, Rus nu a mai făcut nicio mişcare pe scena politică sălăjeană.
Liderii PPDD Sălaj, Alin Demle şi Mariu Şandru, au dispărut şi ei de pe scena politică sălăjeană odată cu partidul care i-a propulsat. Poate că Demle speră la o revenire după ce s-a alăturat recent la UNPR Sălaj. Şandru este puţin probabil să revină în prim plan din cauza problemelor sale în justiţie, numele său figurând în trei dosare penale de evaziune fiscală. Şandru a candidat la şefia Consiliului Judeţean Sălaj în 2012 din partea PPDD, unde a ieşit pe locul patru, cu 8,16 la sută. Apoi la alegerile parlamentare, unde a candidat de deputat în colegiul Cehu Silvaniei, obţinând 6 la sută din voturi. A rămas consilier judeţean şi a trecut la PNL. stop_coloana
Un nume important în 2008 a fost Giurco Mircea Ştefan. Candida din partea PDL în 2008 pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Sălaj. Cu toate speranţele “portocaliilor”, Ghiurco nu a avut nicio şansă, ieşind abia pe locul trei, cu 16 la sută. Ghiurco a fost înainte şi vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Sălaj, însă din 2008 şi până azi nu a mai ieşit în prim plan. Acum este şef al Direcţiei Tehnice a Consiliului Judeţean. A reintrat în politică în 2015, iar planurile sale sunt să candideze la Consiliul Judeţean din partea UNPR.
Candidat la Primăria Zalău în 2012 din partea PDL, fostul inspector şcolar general Ioan Abrudan a fost de fapt un candidat de sacrificiu, fără şanse în faţa lui Căpîlnaşiu. A reuşit totşi să iasă pe locul al doilea, cu 13,8 la sută din voturi. Este acum consilier judeţean şi directorul cele mai prestigioase şcoli gimnaziale din Zalău, Şcoala “Mihai Eminescu” .
Candidaţi-fantomă la alegerile din trecut
Alegerile locale au adus tot timpul pe scena politică din Sălaj nume de candidaţi şi de partide cu comportament meteoric; de care nu a auzit nimeni nici înainte şi care după alegeri s-au evaporat.
La algerile pentru primarul Zalăului în 2012 am contabilizat patru astfel de candidaţi-fantomă. Este vorba de Tunyogi Timea Beata, care a strâns 2 la sută din voturi; Fekete Carol, care a strâns 1,3 la sută; Zamfir Brânduşe, cu 1,1 la sută; Ecaterina Handolescu, cu 0,7 la sută şi Szentkiraly Boda Laszlo, care a ieşit pe ultimul loc.
Şi la Consiliul Judeţean Sălaj, Jozsef Sandor, din partea PPMT, a strâns 2 la sută din voturile maghiarilor. Papp Lajos, de la PCM, a strâns 947 de voturi. Ioan Duşcaş a strâns şi el tare greu 297 de voturi.
Dacă mergem şi mai în urmă, în 2008, găsim partide-fantomă. La alegerile din 2008 pentru Consiliul Judeţean Sălaj, Partidul Alianţa Socialistă a strâns 271 de voturi în Sălaj, Uniunea Popular Social Creştină a strâns 507 voturi, iar Partidul Naţional Democrat Creştin a luat putţin peste o mie de voturi.
Şi la Primăria Zalău din 2008 au fost candidaţi-fantomă. Partidul Verde a strâns 34 e voturi, Partidul Ecologist Român a strâns 54 de voturi, iar Uniunea Populară Social Creştină a avut 59 de voturi.
Prefectul Ionel Ciunt poate candida la parlamentare
Chiar dacă acum este prefectul judeţului, funcţie apolitică, Ionel Ciunt a fost şi rămâne un nume important pentru PSD Sălaj. Ciunt spunea în toamnă că ia în calcul varianta unei candidaturi la Primăria Zalău. A revenit apoi asupra declaraţiilor, spunând că nu se gândeşte la o candidatură la alegerile locale. Nici nu mai poate însă să-şi depună candidatura, conform legii, care prevede că, dacă doreşte să candideze, prefectul să renunţe la funcţie şi să-şi dea demisia cu şase luni înainte de alegeri.
Ionel Ciunt poate însă să candideze la alegerile parlamentare, aşa cum a făcut-o şi fostul prefect Vegh Alexandru. După mandatul de prefect, Vegh Alexandru a intrat din nou în politică ca membru al UDMR şi a candidat la funcţia de senator în colegiul Cehu Silvaniei – Şimleu Silvaniei. A şi câştigat colegiul senatorial.
UDMR dă Sălajului culoarea politică
UDMR Sălaj are ca şi asigurate 23 la sută din voturile din judeţ, aşa cum se întâmplă de ani buni. Asta deoarece electoratul maghiar este unul disciplinat, iar etnicii maghiari sunt în proporţie de 23 la sută în judeţ. Dacă românii nu vor ieşi la vot ca la alegerile prezidenţiale, UDMR poate obţine un scor foarte bun. Indiferent de ce se va întâmpla, UDMR Sălaj ştie că este pionul principal în orice strategie politică, iar un preşedinte la Consiliului Judeţean Sălaj, care va fi ales anul acesta prin votul consilierilor, va fi obţinut doar într-o alianţă cu maghiarii. Asta dacă nu cumva fie PSD, fie PNL strânge 16 consilieri judeţeni, eventual cu sprijinul altui partid reprezentat în Consiliul Judeţean.
La ora actuală, UDMR Sălaj are şapte consilieri judeţeni şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Sălaj, Csoka Tiberiu. UDMR mai are şi un viceprimar în Zalău, pe Fazakas Nicolae.
La alegerile locale din 2012 pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Sălaj, candidatul UDMR, Csoka Tiberiu, s-a clasat pe locul al doilea, cu 24.053 de voturi, însumând 20,7 la sută din voturi. UDMR Sălaj a câştigat în mod constant din 1990 şi până în prezent, fără nicio întrerupere, două mandate de parlamentari – un deputat şi un senator -, ceea ce sigur se va întâmpla şi în toamnă.
Chiar dacă Kelemen Hunor, liderul UDMR, a anunţat că formaţiunea sa va merge alături de liberali şi îI vor susţine, nu-i exclus ca după alegeri UDMR Sălaj să se regăsească alături de PSD în schimbul unor funcţii importante, iar în mandatul 2016 – 2020 să vedem tot o alianţă PSD – UDMR în Consiliul Judeţean, cu Tiberiu Marc preşedintele Consiliului Judeţean şi Csoka Tiberiu vicepreşedinte.
