Să faci foc cu lemn din pădurea ta costă mai mult decat să-l cumperi

Codul Forestier – despre cel nou e vorba – aduce pentru micii deţinători de terenuri forestiere o serie de noutăţi care nu-i avantajează deloc, ba dimpotrivă, îi încurcă rău de tot chiar şi la preţ. Am discutat cu câţiva preşedinţi de composesorate din aşezări de pe Valea Agrijului, care s-au arătat extrem de nemulţumiţi de condiţiile impuse de noul act normativ pentru exploatarea masei lemnoase din propriile păduri.
Taxa pentru pază şi marcat
Ocolul Silvic din Zalău s-a desfiinţat şi localităţi precum Creaca, Borza, Ciglean, Lupoaia, Brebi au trecut la Ocolul Silvic Almaşu. Mai bine zis suprafeţele de păduri incluse în hotarul acestor aşezări. Ca să ajungi la Almaşu, să negociezi cu conducerea Ocolului Silvic taxa pentru pază şi marcatul lemnului, ai de străbătut 50 de kilometri. Dacă nu negociezi, ţi se impune o taxă, cum s-a impus de pildă anul acesta, de 57 de lei la hectar.

Tăiere numai prin contract cu o firmă specializată
Asta n-ar fi tot. Exploatarea masei lemnoase după noul Cod Forestier se poate face numai de către firme autorizate în acest sens, cu care proprietarul de teren forestier trebuie să semneze un contract. Taxa pentru doborârea şi aducerea lemnului la o rampă de încărcare de la marginea pădurii este între 50 şi 75 de lei, în funcţie de distanţă şi de starea terenului (în pantă, accidentat etc) Însă firmele autorizate sunt puţine în zonă şi nu se leagă la cap pentru o suprafaţă de 10 – 15 hectare de pădure. Aşa că proprietarul care deţine unu-două hectare de pădure n-are nici o şansă să-şi vadă lemnele doborâte de către o firmă autorizată. Dacă încearcă să-şi exploateze masa lemnoasă cu propriile forţe, este oprit de pădurar. Că aşa prevede noul Cod Forestier. Dar s-a şi găsit o soluţie românească. Se semnează un contract fictiv între proprietarul de pădure (fie el persoană fizică, asociaţie sau composesorat) şi firma de exploatare forestieră prin care aceasta din urmă se obligă să presteze stop_coloana servicii de exploatare pentru proprietarul pădurii. Bineînţeles, serviciile nu le mai efectuează, dar firma se alege cu ceva bănuţi, la un sfert din preţul real, ca şi cum ar fi efectuat tăierea, doborârea şi transportul lemnului. Şi uite aşa se împacă şi capra şi varza. Proprietarul îşi exploatează singur lemnul din pădure, când poate şi cum poate. Ferească Cel de Sus de un accident în pădure, că pe patronul firmei de exploatare “beciul domnesc” îl mănâncă.

Adunăm cheltuielile şi rămânem cu buza umflată
În toamna acestui an, Ocvolul Silvic Almaşu a stabilit că în pădurile care fac parte din composesoratele Creaca, Prodăneşti, Ciglean, Lupoaia, Brebi etc se poate exploata prin igienizare 1,8 metri cubi de masă lemnoasă la hectar pe an. Impozitul pentru un hectar de pădure este de 11 lei, paza şi marcatul costă 57 de lei, exploatarea prin firmă specializată 90 de lei, taxa de mediu 2 lei. În total, 1,8 metri cubi de masă lemnoasă exploatată de pe o suprafaţă de un hectar îl costă pe proprietar 160 de lei. Asta înseamnă aproape 80 de lei metrul cub de lemn pentru foc. Dacă mai punem la socoteală şi transportul la domiciliu (75 de lei metrul cub pentru o distanţă între 5 şi 10 kilometri), ajungem cu lemnul de foc în curte la un preţ de 150 de lei metrul cub.
Interesându-ne la Direcţia Silvică despre preţul lemnului am fost informaţi că un metru cub de lemn de foc costă între 80 – 125 de lei, în funcţie de esenţă. Se pune atunci întrebarea: Cum este mai avantajos pentru micul proprietar de teren forestier să-şi exploateze propria pădure ori să cumpere lemnul pentru foc de la stat? Răspunsul vă lăsăm să vi-l daţi dumneavoastră, oameni ai satelor.