Drumul dintre Crasna şi Aghireş a devenit una din frumuseţile Sălajului

Una dintre cele mai recente iniţiative notabile ale Consiliului Judeţean Sălaj a fost reabilitarea drumului judeţean 191 C, care leagă Crasna de Aghireş, cu finanţare europeană prin Programul Operaţional Regional. Investiţia s-a ridicat în total la suma de 129.521.000 lei şi a scăpat Sălajul de unul dintre cele mai proaste drumuri judeţene, devenit acum unul dintre cele mai frumoase din judeţ. Pe scurt, pe unde îţi era groază să treci, a devenit acum o plăcere să circuli. Cel puţin deocamdată, drumul arată perfect. Când ieşi din Zalău, la intrarea pe drumul 191 C, în localitatea Aghireş, te întâmpină un peisaj de excepţie. Serpertine îmbietoare pe o distanţă de un kilometru, de unde poţi admira măgura Silvaniei în depărtare şi barajul de acumulare de la Vârşolţ. Peisajul este unul încântător. Dacă vii dinspre Crasna spre Zalău, în faţa ochilor ţi se deschide frumuseţea Munţilor Meseş. Merită să călătoreşti acum pe 109 C, unde poţi face şi mai multe opriri la puncte de interes turistic. Este vorba de barajul de acumulare de la Vârşolţ, Satul Meseşenii de Jos, pensiunea turistică de pe traseu sau multiplele obiective turistice din comuna Crasna. Drumul reprezintă şi o rută ocolitoare pentru zălăuanii care doresc să ajungă la barajul de la Vârşolţ fără a mai fi nevoiţi să circule pe mult mai aglomerat drumul naţional DN 1H Hereclean – Vârsolţ.

Am scăpat de groapa groazei, dar mai sunt câteva minusuri
Drumul Crasna – Aghireş a rămas în memoria colectivă a şoferilor ca fiind unul dintre drumurile care face victime. Pe drumul cu pricina a existat multă vreme o groapă de mari dimensiuni în care zeci de şoferi şi-au stricat maşinile. Acolo s-a înregistrat şi un record negativ de patru pene de cauciuc în zece secunde. Este vorba de un eveniment nefericit din 2013, când groapa cu pricina a devenit celebră. Ca să nu mai reprezinte o mare problemă, groapa a fost astupată cu bolovani albi, cel mai probabil ca să o vadă şoferii, pentru că de reparat a fost reparată mult mai târziu. Un şofer descria starea drumului de atunci în felul următor: “M-am urcat în maşină să merg spre casă, unde nu am mai fost de mult şi găsesc în localitatea Aghireş un drum ca după război. Dacă vroiai să scapi întreg trebuia să faci slalom printre minunatele cratere care se găseau la fiecare pas”.
Ce-a fost, a fost, acum drumul este grozav, dar mai are şi minusuri. Rigolele şi şanţurile nu sunt curăţate, ca să nu spunem că trebuie amenajate, astfel că la orice ploaie mai puternică ne putem aştepta ca drumul să fie inundat, iar asflatul să se degradeze. Ar fi păcat. Drumul nu are fundaţie, fiind turnat doar un strat de asfalt peste vechile cratere. Sperăm să nu iasă la suprafaţă vara viitoare. stop_coloana Un alt minus al drumului este că nu s-a finalizat întreg proiectul care vizează asfaltarea tronsonului de drum Crasna – Ratin – Nuşfalău, care este sub orice critică, drumul fiind pe alocuri de pământ.

Putea fi mai bine şi pentru zălăuani, dacă Marc şi Căpîlnaşiu se înţelegeau
La începutul anului, la jumătatea lui februarie, primarul Zalăului, Radu Căpîlnaşiu, făcea un denunţ politico-administrativ: “Dacă până acum am tăcut, acum nu mai pot să tac. Avem o colaborare proastă cu Consiliul Judeţean. Am avut discuţii cu preşedintele Consiliului Judeţean şi cu vicepreşedinţii. În prima fază am primit acceptul pentru ca în proiectul de reabilitare a DJ 109C Crasna – Creaca, care trece prin Zalău, să fie prinse şi străzile 22 Decembrie (fosta strada Crasnei – n.r.) şi strada Ortelecului. Din păcate, nu am avut susţinerea Consiliului Judeţean, nici măcar a vicepereşedintelui UDMR, strada Crasnei fiind un obiectiv important pentru comunitatea maghiară. Au motivat că putem noi să depunem un proiect. Îl vom depune, dar şansele erau mai mari dacă era un proiect comun, depus de două instituţii publice. Această lipsă de colaborare este deranjantăÎ, a declarat primarul Zalăului. Cum alte cuvinte, asfaltul frumos dintre Crasna şi Aghireş putea trece şi prin Zalău, dar… Tiberiu Marc spunea că nu a fost posibil: “Tronsoanele de drumuri judeţene propuse pentru finanţare prin Programul Operaţional Regional sunt parte a unui proiect regional de reabilitare şi modernizare a drumurilor judeţene. Prima propunere de proiect transmisă Comisiei Europene avea o lungime, în kilometri, dublă faţă de cea care a fost aprobată. Prin urmare, fiecare judeţ din regiune a trebuit să-şi redimensioneze propunerile şi să reducă aproape la jumătate tronsoanele de drumuri incluse iniţial în proiect. Acesta este principalul motiv pentru care nu am mai dezvoltat propunerea Primăriei Zalău de a introduce străzi din municipiu în acest proiect (…) Recomandarea este ca acestea să fie modernizate din fondurile europene dedicate oraşelor şi municipiilor”, îi răspundea Marc lui Căpîlnaşiu. Dacă nu a fost războiul politic dintre PNL şi PSD după ce s-au despărţit din USL, atunci rămâne cum a zis Marc.