Începând din 2013 salariul minim brut pe pe economie s-a majorat de două ori pe an. Dacă salariul minim brut era în 2010 de 600 de lei, în a doua parte a acestui an el a ajuns la 1050 de lei, iar în prima parte a anului viitor va junge la 1250 de lei, iar la sfârşitul lui 2016 la 1.400 de lei. Ce e rău în asta? vă veţi întreba. In aparenţă, nimic. Numai că producţia nu creşte în acelaşi ritm impus de guvern. Pe de altă parte, mediul privat, angajatorii adică, nu au reuşit să crească la fel salariile pentru angajaţii lor pentru că firmele au avut acelaşi fond salarial. Se ajunge asfel ca salariul minim brut pe economie să se apropie încet, încet, dar sigur de salariul mediu.

Majorarea salariului minim transferată în preţuri

Judeţul Sălaj la data de 30 iunie 2015 număra 45.552 de salariaţi , mai mare cu 614 faţă de luna corespunzătoare din anul precedent. Salariul mediu nominal brut este de 1883 de lei, iar cel net de 1368 de lei, mai mic cu 25 la sută faţă de câştigum mediu nominal brut pe economie. Statistica ne arată că trei sferturi dintre salariaţii sălăjeni au salariul minim brut pe economie. In acelaşi timp, firmele au limitat angajările, în special ale tinerilor şi ai celor mai puţin calificaţi şi pentru a putea menţine salariul minim. Tot pentru a putea menţine şi a face faţă noilor valuri de majorare a salariul minim, 58 la sută dintre companii au afirmat că vor transfera în preţuri o majorare a salariului minim.

Un fel de impozit ascuns

Guvernul nu poate creşte productivitatea muncii prin emiterea unei hotărâri de majorări salariale. Numai că el câştigă şi din această “afacere”. De pildă după mărirea salariului minim din iunie, la 1050 de lei, costurile angajatorilor au crescut cu 93 de lei pentru fiecare angajat, 53 de lei revenindu-i acestuia, iar 40 de lei bugetului consolidat. Un fel de impo-zitare ascunsă. Totuşi dinamica productivităţii muncii a cunoscut, în Sălaj, o creştere de 8,29 la sută la sfârşitul lui 2014, chiar dacă salariul minim s-a majorat în două etape.

Mai mulţi şomeri?

Aceleaşi date statistice arată că mediul de afaceri este pur şi simplu copleşit de creşterea forţată a salariului minim. Dacă firmele nu vor ţine pasul cu această creştere s-ar putea ca şomajul să fie unul dintre efectele cele mai stop_coloana dureroase ale salariului minim. Cert este că la nivelul judeţului nostru cu toate majorările salariului minim, numărul şomerilor este în scădere.La sfârşitul lunii iunie numărul şomerilor era de 4993, (1,1 la sută din numărul total pe ţară) într-o scădere cu 5,3 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut Cât de mult vor afecta viitoarele majorări ale salariului minim rata şomajului vom trăi şi vom vedea.

De la extaz la agonie

In legătură cu salariul minim pe economie şi media salariului brut pe ţară l-am rugat pe dr.ec Vasile Pădurean să ofere câteva lămuri pentru cititorii noştri. “Creşterea salariului minim pe economie este un deziderat firesc, care, mai devreme s-au mai târziu trebuie realizat,dar acest lucru nu trebuie făcut printr-un act administrativ al Guvernului Romaniei.Nu este corect să “arunci o piatră” în economie şi apoi angajaţii şi angajatorii trebuie să o rezolve.
In condiţiile în care Guvernul doreşte să rezolve acest lucru,ar trebui sa reducă corespunzator şi impozitele şi contribuţiile pe care le suportă angajatorii si să faciliteze agenţilor economici ,condiţii în care aceştia să-şi modernizeze tehnologiile ,astfel încât rezultatul imediat să fie creşterea substanţială a productivităţii muncii.
O creştere cu 33% (de la 1050 lei cât este in prezent salariul minim, la 1400 la finele anului 2016) ,fară măsuri corespunzatoare de susţinere a mediului de afaceri,înseamnă intrarea în faliment a multor firme din Romania, ori, în condiţiile în care,recentul Cod fiscal aprobat, stabileşte cu putere de lege pe următorii 3 ani,obligaţiile şi facilităţile aplicate mediului de afaceri, nu vedem posibilă această masură.
Măsura de majorare a salariului minim pe economie prin decizii administrative ,fără suport real pentru angajatori,ar însemna o trecerea a acestui sector de la extaz la agonie, respectiv,de la o anumită satisfacţie produsă de noul Cod fiscal ,la o demotivare serioasă a investitorilor (angajatorilor) din Romania.”

 

Post Views: 69