“Nedreptăţile” bonului fiscal
Bonurile în valoare de 320 de lei emise la data de 5 august sunt câştigătoare la Loteria Bonurilor fiscale. Cererile pentru revendicarea premiilor, în valoare totală de un milion de lei, pot fi depuse de luni la sediile ANAF. Până aici toate bune şi la locul lor, conform cu normele loteriei bonurilor fiscale. Numai că iarăşi Fortuna (zeiţa norocului) ţine cu oamenii înstăriţi. Nu sunt mulţi cei care îşi permit să cumpere într-o singură zi, pe un singur bon, produse de 320 de lei. Dar aşa a fost concepută loteria. Se extrag trei cifre pentru a da valoarea câştigătoare. Şansa ca zero să fie în faţă este mică, mică de tot. În astfel de caz, cu zero în faţă, ar avea şi muritorii de rând, adică cei ce cumpără de bani mai puţini, şansa de a pune mâna pe un bon câştigător. Pentru simplul motiv că cei săraci şi mulţi cumpără de ordinul zecilor de lei şi numai cei avuţi şi puţini cumpără de ordinul sutelor de lei. Fără a aduce vreo acuză cuiva, constatăm că “zarurile” aşa sunt aruncate încât în contextul de faţă stop_coloana îi avantajează pe cei mai înstăriţi, care-şi permit să cumpere pe un singur bon produse în valoare de 320 de lei. În principiu, în posesia bonurilor de valoare mare intră cei care au bani mulţi. Iar loteria, aşa cum a fost concepută, favorizează bonurile de valoare mare. Şi atunci, din start, putem spune că loteria nu-i la fel pentru toţi cumpărătorii. Dacă data viitoare va fi câştigător bonul în valoare de 999 de lei? O fi eficientă loteria asta? Îşi atinge scopul de a încuraja cumpărătorul să ceară bonul? Ce şanse are bătrânica ale cărei cumpărături sunt zilnic de doi lei, adică pâine şi cam atât? Ce şanse are ea cu bonul ei? Să cadă doi de zero în faţă şi un amărât de 2 în coadă. Slabe!
