Pericei – comuna sălăjeană care a făcut din ceapă un brand turistic

Când spui Pericei, spui ceapă. În Pericei se cultivă multă, multă ceapă. Și foarte, foarte bună. Așa că Zilele comunei Pericei care au avut loc în weekend nu se puteau desfășura decât sub titlul Festivalul Cepei. Lume multă adunată pe stadionul modern din capătul satului. Ceaunele erau pline de gustări, care mai de care mai alese, toate pe bază de ceapă. După cum ne spune cel care este primar în Pericei din 1992, Boncidai Csaba, doar două lucruri nu se fac cu ceapă la Pericei, gris cu lapte și tăiței cu lapte. De la tocăniță pe bază de ceapă, până la supă de ceapă și prăjitură cu ceapă, de toate poți gusta dacă faci o plimbare până la Pericei. 

Satul este situat în apropierea orașului Șimleu Silvaniei, iar distanța de la Zalău este de doar 20 de kilometri. Îți poți da seama cu ușurință că ai ajuns în Pericei. La fiecare poartă vezi câte o tarabă plină cu legume, predominând ceapa, semn că oamenii sunt gospodari și harnici. Pe câmp vezi doar cozi de ceapă gata să fie recoltată. Dorința mai marilor comunei este să construiască o unitate de procesare a cepei și de ambalare, astfel încât ceapa de Pericei să poată fi pusă în valoare pe piață.

Ceapa – emblema comunei

Cultura legumelor are o lungă tradiție în satele sălăjene. Periceiul a devenit renumit prin calitatea cepei cultivate aici, dar și pentru hărnicia, dragostea și priceperea oamenilor în domeniul agriculturii. Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, Periceiul s-a dezvoltat cu fonduri europene. S-a dezvoltat în special agricultura, care are la bază cultivarea ceapei. Istoricul Major Miklos scria despre Pericei că este o zonă dezvoltată datorită culturilor de ceapă. „Dacă te apropii dinspre Bihor de valea de sus a Crasnei, trecând de Șimleu Silvaniei, parcă s-ar schimba aspectul geografic și floral al regiunii. Culturile de cereale și sfeclă de zahăr sunt ca un mozaic, fiind întrerupte de holde exuberante, verzi-albăstrii. Aici o holdă de ceapă verde-gălbui se așterne ca un covor rourat pe pământul negru-maroniu, acolo floarea umbeliferă a cepei răsare din straturile verzi de ardei sau varză”, scria istoricul Major Miklos. Inventarul cetății Șimleului din anul 1597 consemnează printre altele și existența a 22 de coroane de usturoi și o baniță de ceapă. Petri Mor, autorul monografiei județului Sălaj, scria despre oamenii din Pericei că transportă ceapa recoltată în piețe foarte îndepărtate. În trecut, ceapa era adusă împletită în coroane. O coroană avea 15 – 20 de cepe.

Investiții cu bani europeni

Primele investiții cu bani europeni în comuna Pericei s-au făcut în anii 2000, cu 7 ani înainte de aderarea la Uniunea Europeană. Banca Mondială a finanțat în 2000 reabilitarea a 10 kilometri de drumuri comunale, rigole și șanțuri de scurgere a apei. S-au modernizat toate drumurile comunale, din 2007, ca toată lumea să simtă beneficiul banilor europeni, inclusiv cei din cătunul Periceiul Mic. S-au reabilitat două cămine culturale – Pericei și Bădăcin – și s-a construit un after-school în Pericei. Valoarea proiectelor a fost de 2,5 milioane de euro.
Primarul a depus și un proiect pentru adaptarea drumurilor de exploatație agricolă la nivel european, astfel încât cei care merg cu tractorul pe câmp să nu mai traverseze Drumul Național DN 1H. Comuna are și un centru de informare turistică în satul Sici. „Satul Sici nu avea nicio instituție, astfel că am realizat acolo un centru de informare turistică, pentru că este și o zonă unde se poate dezvolta turismul local”, a spus primarul Boncidai Csaba.
Comuna a primit bani și de la Guvernul României, prin care s-a realizat canalizarea în satul Pericei, s-a alimentat cu apă satul Pericei și urmează în cursul acestei luni să fie alimentate satele Sici și Bădăcin.

Primăria a construit parcuri unde odinioară erau gunoaie

Ca să poată curăța Valea Crasnei, primarul Boncidai Csaba a amenajat parcuri pe toată liziera văii, astfel încât oamenii să nu mai arunce deșeuri în vale. „Am câștigat un proiect de la Fondul de Mediu pentru amenajarea Văii Crasnei prin construirea unui parc. La începutul anilor 90, până în 2000, stop_coloana lumea folosea Valea Crasnei ca depozit de deșeur. Sunt mândru că am reușit să dezobișnuim lumea să facă așa ceva. Spre surprinderea mea, valea a ajuns atât de curată încât au apărut raci pe vale”, a spus primarul Boncidai Csaba. În vremea comunismului, țăranii înecau cânepa în râul Crasna, iar mai apoi se spălau tractoarele în râu și era plin de impurități. După anul 2000  au apărut racii, care sunt indicatori de curățenie a apei, primarul reușind să întoarcă ciclul degradării. Primarul a mulțumit pe toată lumea. Parcurile din sat sunt împărțite pe categorii, cu aleea tineretului, unde este colțul gălăgios, cu terenul de joacă pentru copii, parcul bătrânilor, parcul liniștit, unde stau cei mai în vârstă.

Saună și piscină pentru copiii satului

Grădinița și școala din satul Pericei sunt dotate cu apă curentă, iar apa este încălzită cu panouri fotovoltaice. Apa care nu este folosită se poate supraîncălzi, iar conductele pot exploda, în special pe timpul verii. Din acest mtiv, primarul Boncidai Csaba vrea să folosească apa pentru realizarea unei saune și a unei piscine de care să beneficieze copiii din sat. Piscina și sauna vor fi amenajate în clădirea after-schoolului, pentru că primarul a ajuns la concluzia că sunt mulți copii care suferă de boli respiratorii. „Copiii vor avea un teren de joacă, îi vom duce la salină, îi vom învăța să înoate, să nu le fie frică de apă. Punem mult accent pe educație. Noi considerăm că grădinița este cea de care depinde viitorul nostru”, a spus Boncidai Csaba. Iar Școala din Pericei beneficează de o sală de sport modernă, unde se pot organiza competiții, chiar de rang european.

Pericei în Cartea Recordurilor

Comuna Pericei este singura comună din Sălaj care a intrat în Cartea Recordurilor. S-a întâmplat în anul 2007, când, cu prilejul primei ediții a Festivalului Cepei, a fost împletită o cunună din 450.000 de cepe, lungă de patru kilometri și jumătate (mai exact 4.518 metri), care a cântărit cinci tone. A fost depășit atunci fostul record pe care îl deținea o comună din Polonia. Cununa de ceapă de la Pericei a fost cu 124 de metri mai lungă decât cea din Polonia și cu 134 mai lungă decât cea a localității Turda. Tot atunci, în curtea Școlii Pericei a fost dezvelit Monumentul Cepei. Monumentul este unic în lume, are o înălțime de 6 metri și reprezintă o ceapă. Primarul Boncidai Csaba consideră că recordul obținut de Pericei, dar și monumentul, sunt două importante elemente de brand al localității pe care o păstorește din 1992. Ideea realizări monumentului cepei a fost a cetățeanului de onoare Alexandru Tătar, urmaș de familie revoluționară din 1848.

Pericei – 810 ani

Satul Pericei a împlinit în acest weekend 810 ani de atestare documentară. Localitatea a fost atestată pentru prima dată în 1205, iar mai apoi, o altă scriere menționează localitatea în anul 1259 sub denumirea de Perechen, fiind cunoscut ca Horoatul Șimleului Silvaniei. Populația din Pericei a avut de înfruntat multe necazuri de-a lungul istoriei. Cea mai mare invazie împotriva locuitorilor din Pericei a avut loc în anul 1241, când tătarii au năvălit peste sat și l-au distrus din temelii, prădând tot ce le-a căzut în cale. De-a lungul anilor, Periceiul a fost stăpânit de mai multe familii nobiliare, printre care se numără și familia Bathory, care avea reședința la Șimleu Silvaniei. Hotarul comunei a mai fost stăpânit de familiile Lonyia, Jakcsi și Banyi.
Pericei este și locul de origine al mai multor personalități istorice, precum Boer Miklos, Ioan Deleu, Victor Deleu, pictorul Ioan Sima. În comună a avut casă și marele om politic Iuliu Maniu. În prezent, comuna are 4.002 de locuitori, împărțiți în trei sate – Pericei, Sici și Bădăcin.