Cum ar fi să lucrăm cu cărţile pe faţă ?
Pe site-urile judecătoriilor sălajene, ba chiar şi pe cel al Tribunalului, găsim zilnic procese care au ca tematică achiziţiile publice. Ofertanţi mincinoşi care n-au capacitatea de a-şi susţine oferta împing în stânga şi în dreapta pentru a câştiga licitaţia. Statul are posibilitatea să organizeze licitaţii concurenţiale, eficiente, dar se mişcă greu. Efectele negative apar când contractele de achiziţie se fac fără transparenţă. Constantăm că investiţia publică este recepţionată (vezi podul de peste Valea Simişnei, Scoala din Românaşi, sediul Primăriei din Horoatu Crasnei, Parcul central din Zalău), iar la o evaluare îţi dai sema că nu face mai mult de jumătate, că au fost utilizate cele mai ieftine materiale, fără durabilitate, calitatea este scăzută, iar problemele apar de la punerea în funcţiune. stop_coloana Conflictul de interese trebuie combătut cu măsuri continue şi constante. Dacă făceau asta primarii din Crişeni, Jibou, Bocşa ori Dragu erau şi astăzi pe fotoliul de prim edil. Procurorii sunt de temut, dar metodele de corupere se rafinează prin evoluţie. Instituţia abilitată să controleze cazurile de conflict de interese este ANI. Însă după ce s-a produs fapta este greu să îndrepţi lucrurile. Nu o spun eu, o spun specialişii. Cadrul legislativ trebuie să fie modificat. Procedurile pentru cheltuirea banului public de pe plaiul mioritic trebuie să devină simple, fără şpagă şi fără întortocheata birocraţie. Cu cărţile pe faţă. Poate aşa şi-ar mai rupe un picior şi tanti Corupţia.
