decembrie 5, 2025

Sute de copii și părinți sălăjeni cu viața de familie ratată

imagine-articol0_46763

Protecția Copilului spune că are date despre peste 600 de copii din Sălaj cu părinți plecați la muncă în străinătate


În județul Sălaj, datele oficiale arată că sunt 617 copii ai căror părinți sunt plecați la muncă în altă țară. Subliniem că e vorba de date oficiale, pentru că majoritatea sălăjenilor care pleacă să muncească peste hotare nu declară oficial acest lucru.
Cert este că autoritățile sălăjene au informații că 314 băieți și 303 fete din județ care nu au ajuns la vârsta majoratului au cel puțin un părinte plecat înafara țării. 16 dintre aceștia sunt copii cu vârsta cuprinsă între 1 și doi ani, 66 au între 3 și 6 ani, 160 sunt între 10 și 13 ani și 180 de copii care au părinți plecați în străinătate au între 14 și 17 ani.
Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sălaj (DGASPC) știe că 607 dintre acești copii sunt lăsați în grija rudelor până la gradul IV, iar zece dintre ei sunt lăsați în Centre de plasament publice sau private.
Părinții care pleacă în altă țară la muncă sunt obligați să anunțe autoritățile, respectiv primăria, cu 40 de zile îniantea plecării, dar și să desemneze un tutore. În caz contrar, riscă să primească amendă între 500 și 1.000 de lei.

Ce simt copiii rămași fără părinți

Educatia copiilor ce provin din familii cu părinți plecați la muncă în străinătate rămâne în seama profesorilor sau a bunicilor. Psihologii trag un semnal de alarmă și spun că atât copiii, cât și părinții sunt afectați de această despărțire, cu atât mai mult cu cât plecarea părinților este pe o durată mai mare de timp. Psihologul Laura Bodoni ne explică ce simte un copil ai cărui părinți pleacă de acasă pentru perioade mai lungi.
“Plecarea părinților în străinătate pe o durată de timp mai mare are efecte negative asupra copilului. Apar consecințe uneori la nivel emoțional, când copii încep să dezvolte tot felul de neliniști, sunt anxioși. Odată cu plecarea părinților, copiii nu mai simt acea siguranță a căminului ca și când părintele este prezent în viața lui de zi cu zi. La o vârstă mai mică, copiii nu dezvoltă griji față de părintele plecat, însă la nivel emoțial apar în alt fel. Apar prin interiorizare, prin tristețe, genul de copil care se retrage și nu mai participă la diferite activități. Sunt copii care ajung să dezvolte anumite probleme de tipul ticurilor, ticuri motorii de exemplu, au un somn agitat noaptea, cu treziri dese, ca și cum ar fi într-o stare de teamă. Uneori, pe fondul acesta emoțional, se întâmplă să apară enureza (urinare în somn – n.r.). Totodată, apar și modificări de comportament, deoarece copilul începe să aibă nevoie de atenție și de căldura sufletească a mamei. Aici ne referim din nou la copiii mai mici. Fie se manifestă mai agresiv sau apare opoziționismul, adică copilul nu face ceea ce-i spun bunicii sau persoanele care îl au în îngrijire. Acești copii devin mai vulnerabili din punct de vedere psihologic. Chiar și performanța școlară este afectată, pentru că nu mai există implicarea și suportul părintelui în realizarea sarcinilor școlare.” spune psihologul.
stop_coloana Efecte negative de ordin psihologic pot apărea și la părinți, completează specialistul Laura Bodoni, care spune că mai ales mamele sunt predispuse depresiei sau anxietății dacă stau departe de copii timp îndelungat, din cauza grijilor pe care și le fac în legătură cu odraslele lor.
Laura Bodoni spune că ar exista trei soluții pentru evitarea acestor probleme. Prima ar fi ca cel puțin un părinte să rămână acasă. Acest lucru ar fi benefic și pentru copil și pentru părintele plecat dincolo, deoarece are siguranța că are cine să aibă mai multă grijă de copil. A doua soluție ar fi ca plecarea părinților să fie pe o durată scurtă de două sau trei luni. A treia soluție ar fi ca părinții care merg la muncă în străinătate să ia și copiii.

Majoritatea sălăjenilor merg la muncă în Italia și în Spania

Conform datelor de la Direcția Județeană de Statistică, Cei mai mulți dintre sălăjenii plecați la muncă în străinătate, în număr de 3.094, sunt în Italia. Alți 2.438 sunt plecați în Spania. 566 de sălăjeni sunt plecați în Franța, 506 în Ungaria, 391 în Anglia, 304 în America, 239 în Germania și 118 în Belgia. Mai sunt sălăjeni, dar puțini, plecați și în țări precum Canada – 38, Danemarca – 36, Suedia – 34, Elveția – 21, Cipru – 19, Cehia – 17, Olanda – 15. în Norvegia au plecat doar 13 sălăjeni.
Aproapre jumătate din sălăjenii plecați la muncă în străinătate sunt din Zalău. Din cei 8.344 de sălăjeni plecați oficial, 3.307 sunt din Zalău. Zălăuanii “iubesc munca” în Italia. Așa se face că 1.039 dintre cei plecați din Zalău s-au regăsit în Italia, iar alți 994 în Spania. O colonie mare de zălăuani este și în Anglia, acolo unde au migrat 205 dintre concitadinii noștri. Din Jibou au plecat peste hotare 410 locuitori. Cei mai mulți – 160 – au plecat în Italia, iar alți 109 în Spania.
Din Cehu Silvaniai au plecat la muncă în străinătate 223 de locuitori. 59 dintre ei s-au dus în Spania, 58 în italia și 41 în Ungaria. Din Șimleu Silvaniei au plecat în străinătate 756 de sălăjeni. 334 au plecat în Italia, 140 în Spania.

Statul pretinde că se poate ocupa de copiii părăsiți

În 19 august a fost aprobată o hotărâre de Guvern care aduce reglementări mai stricte de monitorizare a cresterii si îngrijirii copiilor cu părinti plecati la muncă în străinătate. Potrivit documentului, la solicitarea serviciilor de asistentă socială, scolile sunt obligate să trimită acestor institutii listele cu toti copiii care fie au un singur părinte plecat în străinătate, fie au ambii părinți plecați în străinătate. Asistentii sociali sunt obligati să verifice situatia acestor copii la domiciliul lor si să le urmărească randamentul scolar. În cazul în care copii au note mici, asistenții trebuie să discute cu învățătorii ori diriginții, care, la rândul lor, vor cere sprijinul consilierului școlar, pentru a preveni abandonul școlar.