Mistreţii dau atacul şi fac prăpăd in culturi

Câteva sate ale comunei Creaca (Borza, Creaca, Lupoaia, Ciglean) au probleme majore din cauza mistreţilor. Sunt deja doi-trei ani de când atacurile mistreţilor au dus la reducerea drastică a suprafeţelor cultivate în afara satelor. Mistreţii mai lipseau acum, după secetă şi după ce că sunt destui care fură din recolte.
În primăvară, Cherecheş Livia din Creaca îmi spunea că a semănat porumbul a doua oară. Şi cartofii i-a plantat tot a doua oară, pentru că mistreţii mergeau pe rânduri şi culegeau tot. Asta era în hotarul localităţii Creaca în locul numit Satul Bătrân. Acum mistreţii dau năvală şi în hotarul celorlalte sate. La Borza, în zona botezată Peste Unghi, mistreţii care coboară din pădurea Togului au distrus zeci de hectare de porumb şi de cartofi. “Problema este că oamenii au luat finanţări de la APIA, riscă să fie penalizaţi fără să fie vinovaţi. Culturile sunt la pământ. Înainte mistreţii veneau la cartofii tineri şi la porumbul în lapte, acum vin oricând, tot timpul. Aici la noi efectivul optim ar fi de 30 de mistreţi, dar sunt sute. Asociaţia Judeţeană de Vânătoare şi Pescuit Sportiv, care deţine fond de vânătoare în această zonă, a declarat că numărul mistreţilor nu este mai mare de 30, dar scroafe stop_coloana cu purcei sunt vreo zece, tot cu peste zece purcei”, spunea primarul comunei Creaca, Eugen Terec.
Despăgubiri nu se dau, gardul nu ţine…
Autorităţile din Creaca şi nu numai au încercat să obţină despăgubiri pentru localnici, pe baza legii, însă niciodată în Sălaj nu s-au întrunit condiţiile pentru despăgubiri la distrugerile făcute de mistreţi. Câţiva cetăţeni din Lupoaia şi-au împrejmuit culturile cu gard. “Degeaba ai gard, dacă intră purcelul, intră după el scroafa şi rupe tot”, spune Simion Moldovan, un sătean care a încercat şi cu gardul. Până la urma urmei, proprietarii terenurilor atacate de mistreţi s-au hotărât să “patruleze” noaptea pe câmp, acolo unde sunt parcele cultivate, cu torţe aprinse. Seceta, mistreţii, dar şi hoţii îl determină pe ţăran să renunţe la culturi, că oricum devin paguboase, şi să-şi lase terenul pustiu.