Canepa incearcă să-și regăsească locul in agricultură
Pe 6 august, când ortodocșii sărbătoresc „Schimbarea la față”, sălăjenii sunt invitați la Gâlgău Almașului, la prima ediție a Zilei cânepii. Aici puteți vedea culturile de cânepă ale designerului vestimentar Leontina Prodan, originară din Gâlgău Almașului, stabilită în Timișoara. După vizitarea culturilor de cânepă va urma o vizită la Grădina Zmeilor, unde atmosfera va fi întreținută de trupa Ad-Hoc.
Antreprenoarea Leontina Prodan dorește să readucă printre ocupațiile sălăjenilor cultura cânepii, dar mai întâi trebuie să lupte cu opinia publică, să convingă că cânepa nu e canabis și trebuie să respecte legi- slația românească privind autorizațiile ce trebuie obținute pentru cultura de cânepă industrială.
La Ziua Cânepii și-au confirmat prezența și fostul ministru al Agriculturii Valeriu Tabără, un cunoscător al acestei culturi, profesorul de ecologie Avram Fițiu, cercetători în doemniul producției de semințe certificate, dar și procesatori, sprecialiști în domeniul agro-turistic.
„Dorim să relansăm cultura de cânepă românească pentru a obține din ea produse deosebite. Este un sector agricol foarte bun din punct de vedere economic. Terenurile din Sălaj sunt potrivite pentru cultura cânepii și inului. Ar putea fi o oportunitate pentru cei care doresc să investească în agricultură, ținând cont de dezvoltarea tehnologiei. Cânepa românească nu e drog. Din cânepă se pot obține multe produse deosebite. Cânepa e bună pentru compostul de ciuperci, pentru foc (pentru că e de trei ori mai puternică decât lemnul), pentru hârtie, în construcții. Puțini știu că piramidele din Egipt au fost construite cu cânepă, ceea ce le-a dat rezistența de a se păstra și astăzi. Pânza de cânepă este mai rezistentă decât bumbacul și vara ține răcoare, iar iarna căldură pentru organism”, spune Leontina Prodan, cultivatorul de cânepă din Sălaj.
Gâlgău Almașului ar putea deveni centru de producție al cânepii românești
Leontina Prodan are de câțiva ani două culturi, una de cânepă și alta de in în județul nostru. Atașată de satul natal, Gâlgău Almașului, creatoarea de modă spune că vrea să se mute din Timișoara și să vină înapoi, acasă. Are planuri mărețe. Vrea să cultive cânepă pentru a obține ulei din cânepă românească. Ulei de cânepă se face la Carei și Salonta, dar din cânepă din import. Ea dorește să pună bazele unei cooperative în care să fie cooptați alți cultivatori și, împreună, să inființeze și unități de procesare. De asemenea, are inițiate mai multe proiecte în agroturism. Unul dintre ele este „Drumul inului și cânepii de valea Almașului”, iar altul este „Tradiții și identitate”, prin care să inființeze case turistice unde să se reînvie meșteșugurile care erau practicate cândva de fiecare femeie din Sălaj: de la cultivarea cânepii și inului la procesarea manuală și obținerea de fire, apoi țesutul pânzelor și obținerea produselor de îmbrăcăminte și decorațiuni. stop_coloana
Șeful Direcție Agricole spune că relansarea culturii de cânepă are o șansă în Sălaj
Valentin Duca, director al Direcției Agricole Sălaj, este de părere că investiția în cultura cânepii industriale poate fi una profitabilă, dacă se respectă cerințele tehnologice pentru această cultură raportat la produsul pentru care este destinată. „Înainte de 1989, în Sălaj se cultivau 700 – 800 de hectare de cânepă pentru topitoriile din județ. Inițiativa este bună. Mai trebuie lucrat la partea tehnică. Există anul acesta trei culturi în Sălaj, la Năpradea, la Gâlgău Almașului și la Șimleu Silvaniei, unde se experimentează cultura a două soiuri. Am avut, de asemenea, o întâlnire la Instituția Prefectului cu doi cultivatori din Cluj care au spus că doresc să cumpere teren în Sălaj pentru a înființa culturi de cânepă pentru obținerea de ulei de cânepă la Salonta. Le-am sugerat să ia teren în arendă, pentru început vreo 15 hectare, și să vadă apoi dacă este rentabil. Dacă e rentabil, se obține un preț bun și cultura poate fi una profitabilă”, a declarat pentru Graiul Sălajului, șeful agriculturii sălăjene.
O astfel de cultură a fost înființată și la Lemniu, comuna Letca, care avea contract cu procesatorul Fares, însă a fost desființată pentru că nu s-a obținut densitatea corespunzătoare a plantelor.
Prea mult „tam-tam” cu canabisul
Deși România are o tradiție veche în domeniu, cultivarea cânepii a fost interzisă o vreme în țara noastră, motivându-se asemănarea cu canabisul, o plantă din care se pot obține droguri. Acum, cultivarea cânepii este posibilă, dar este condiționată de obținerea unor autorizații, cu controale de supraveghere de la Direcția Agricolă și de la Poliție.
„Se face prea mult tam-tam cu faptul că din cânepă se poate obține drog. Cânepa se deosebește de canabis. Semințele folosite pentru culturi sunt controlate și certificate de analize de laborator”, a spus Valentin Duca.
Ia de Sălaj este apreciată în SUA
Creatoarea de modă Leontina Prodan are un atelier de confecții vestimentare din materiale naturale unde utilizează din plin modelele tradiționale brodate manual. Creațiile sale sunt apreciate în țară și peste hotare. Mai mult decât atât, ceea ce noi româncele ignorăm atunci când le găsim prin lăzile de zestre ale bunicelor sau mamelor noastre, ia românească este preluată de străini. Ateliere din China, SUA și alte țări au contactat-o pe Leontina Prodan pentru a colabora pentru obținerea unor creații vestimentare cu motive tradiționale sau chiar promovarea iei românești în aceste țări.
