Ziua Drapelului la Zalău

 Pe o ploaie măruntă şi enervantă, Ziua Drapelului a fost sărbătorită vi-neri, începând cu ora 9.00, pe platoul de marmură din faţa Instituţiei Prefectului. Chiar dacă vremea a fost duşmănoasă, la eveniment au luat parte câteva zeci de persoane: autorităţi judeţene şi locale, şefi de deconcentrate, cadre militare, ve-terani de război, lucrători ai MAI, reprezentanţi ai societăţii civile. Evenimentul a fost organizat de Instituţia Prefectului Judeţului Sălaj, Consiliul Judeţean Sălaj şi Primăria Municipiului Zalău. Drapelul naţional a fost sfinţit de preotul militar, apoi a fost sărutat de către oficialităţi, după care a fost arborat pe catarg în acordurile Imnului Naţional. Despre însemnătatea Zilei Drapelului şi importanţa respectării simbolurilor naţionale a vorbit prefectul Ionel Ciunt. El a spus printre altele că „Drapelul Naţional nu trebuie să fie doar un element de decor, ci o părticică din sufletul fiecăruia dintre noi”, a spus prefectul. În aplauzele celor prezenţi, ceremonialul s-a încheiat cu defilarea Gărzii de Onoarere în acompaniamentul Fanfarei Promenada, care a asigurat suportul muzical al evenimentului.

Ziua Drapelului a fost proclamată prin lege în anul 1998 şi se prăznuieşte anual pe data de 26 iunie. Istoria Tricolorului începe în anul 1848, în forma pe care o are şi astăzi. De fapt, drapelul a fost adoptat în 1867, pe vremea lui Carol I, când albastru apare lângă lance, galbenul la mijloc şi roşul în exterior. stop_coloana Tricolorul, însă, ca simbol al naţiunii române apare la începutul secolului al XIX-lea. Poate fi văzut pe pânza picturilor care redau revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu. Atunci i se atribuie pentru prima dată semnificaţia: albastrul cerului – libertate, galbenul grânelor – dreptate, roşul sângelui – frăţie. Tricolorul românesc e simbol al libertăţii la 1848, al unirii la 1959 şi al independenţei în 1877. Spre el au privit cu nădejde românii în lupta pentru unire din 1918.
În 1848, comuniştii au interzis semnele rega-tului de pe tricolor şi au aşezat pe steag noua stemă a republicii.
În decembrie 1989, românii au decupat stema de pe tricolor, pe motivul că schela de ţiţei, secera şi ciocanul sunt elemente sovietice. Pentru sportivi, pentru exploratori, pentru cei ce îşi desfăşoară activitatea peste hotare, drapelul este mai mult decât un însemn oficial. Este semnul victoriei şi al mândriei de a fi român.