Ministerul Educatiei a hotarat ca salariul dascalilor sa se calculeze in functie de performanta, adica profesorii sa fie retribuiti direct proportional cu rezultatele obtinute la clasa. Masura este binevenita, profesorul cu har si daruire in invatamant sa fie deosebit salarizat fata de un cadru didactic apatic, mediocru, dezinteresat si „taietor de frunze la caini”. Numai ca performanta in invatamant este discutabila, factorii subiectivi tind la egali-zarea veniturilor, mentinandu-se „pacea sociala” in scoala. Cu alte cuvinte, e randul meu astazi sa beneficiez de „stimulente”, iar maine, prin „rotatie”, sa beneficieze altul, indiferent de performanta avuta la clasa.
Daca scolile cu traditie au profesori de elita, performanti, ce-si iubesc profesiunea mai mult decat propria fiinta, ce ne facem cu unitatile scolare, mai ales din mediul satesc, unde o mare parte din asa zisele cadre didactice au statut de pasagere, straine total vocatiei pedagogiei? Mai ales ca invatamantul superior particular a scos pe „banda rulanta” cadre didactice dezorientate pentru invatamant, iar invatamantul la distanta a scos profesori „lumpenproletari”, chiar „cancerigeni” pentru educatia elevilor.
Este jenant pentru natiunea romana sa avem cadre didactice scolite fara noima, intr-o forma de invatamant localizata la Chiajna din Vale sau la Pociovaliste din Deal, unde multi candidati, contra taxei de rigoare, ignora prezenta la cursuri, dar cu siguranta obtin diploma de licenta.