Culturile de rapiţă sunt de cinci ori mai mari faţă de anul trecut

Sălăjenii cultivă rapiţă, pentru că agricultura în Sălaj nu mai e ce a fost. Culturile de cereale, floarea soarelui sau sfeclă sunt tot mai rare, pentru că nu sunt rentabile, spun fermierii, din cauza preţului mic pe care-l obţin. Aşa se face că rapiţa este una dintre culturile noi care “câştigă teren” în Sălaj. Lanurile galbene sunt în prezent în plin proces de înflorire. Rapiţa are un preţ bun şi este căutată pe piaţa externă. Din seminţele de rapiţă se fac uleiuri industriale, lubrifianţi, ulei pentru margarină, ulei biodiesel.

Valentin Duca, şeful Direcţiei Agricole Sălaj, ne-a declarat că anul trecut s-a recoltat rapiţă de pe circa 20 de hectare în Salaj, în comunele Măierişte şi Carastelec. Vestea profitului se duce repede. Nu numai oamenii de la ţară, deţinători de teren agricol, sunt interesaţi de cultivarea rapiţei şi de culturile profitabile, ci şi tinerii de la oraş, care sunt tot mai dispuşi să lase job-ul pentru a lua teren în arendă şi a-l cultiva.
Anul acesta s-a cultivat în Sălaj o suprafaţă de 100 de hectare de rapiţă, de cinci ori mai mare faţă de anul trecut, potrivit evidenţelor Direcţiei Agricole Sălaj. Valentin Duca spune că preţul bun de anul trecut, de 1,3 lei – 1,4 lei la kilogram, a fost determinant pentru conversia culturilor şi că majoritatea cultivatorilor sunt fermieri care încearcă să obţină profit din rapiţă. “Sunt fermieri care i-au terenuri în arendă, pe suprafaţe mari. Am văzut culturi frumoase la Bobota, Carastelec. Persoane fizice sunt puţine care cultivă. Oamenii încearcă şi astfel de culturi, se pune prin rotaţie, cu grâu, porumb. Dacă se obţine o cultură frumoasă de 2,5 – 3 tone la hectar, atunci scoţi cheltuielile”, ne-a declarat şeful agriculturii sălăjene.
Duca spune însă că rapiţa este o plantă pretenţioasă la condiţiile climatice şi că iernile geroase de la noi ar putea compromite culturile. Rapiţa este sensibilă la ger. Vara, vântul puternic iarăşi poate afecta culturile, întrucât seminţele se scutură uşor.
Iarna trecută a fost una blândă, aşa că directorul Direcţiei Agricole Sălaj apreciază că anul acesta culturile sunt frumoase şi că fermierii se pot aştepta la producţii bune.
Sălăjenii cultivă, totuşi, o suprafaţă mică faţă de judeţele vecine, unde rapiţa se întinde pe mii de hectare în unele judeţe din Banat. Producţia a fost bună anul trecut. Câte trei tone de rapiţă la un hectar cultivat. Preţul la rapiţă a fost anul trecut de circa 300 – 320 de euro pe tonă, în scădere faţă de anul precedent. România a devenit a şasea ţară cultivatoare de rapiţă la nivel european. Anul trecut, suprafaţa însămânţată cu rapiţă se ridica la peste 380.000 de hectare, potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltarii Regionale. Datele Institutului Naţional de Statistică arată că anul trecut, producţia de rapiţă a înregistrat cea mai mare creştere dintre toate producţiile vegetale din ţara noastră. stop_coloana

 Ce profit iese din rapiţă

Costurile culturii de rapiţă se ridică la 500 – 700 de euro la hectar. La un hectar se recolteaza 2,5 – 3 tone de seminţe de rapiţă, iar o tonă de rapiţă s-a vândut anul trecut cu 300 – 320 de euro, faţă de 360 de euro, cât se aşteptau cultivatorii.
Semănarea se face la sfârşitul lunii august. Recoltarea se face în iulie sau chiar mai repede, cu combina agricolă. Cei care vor să înfiinţeze o astfel de cultură găsesc seminţe la Promat Comimpex Tâşnad, iar seminţele le pot valorifica la fabrica de uleiuri din Carei, sau la alţi doi mai procesatori din ţară. Cererea de rapiţă este mare pe piaţă.

Rapiţa creşte producţia de miere în Sălaj

Pe lângă profitul fermierilor care o cultivă, florile de rapiţă sunt mană cererească pentru apicultori. Gheorghe Ursente, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine (ACA) din Sălaj, ne-a declarat că rapiţa este “primul cules mai mare din an, ca şi cantitate de nectar”. “O parte din apicultori merg la rapiţă în judeţele Satu Mare şi Bihor. Sigur că este îmbucurător că se cultivă mai multă rapiţă şi în Sălaj. Pe noi ne interesează să fie cât mai mare suprafaţa cultivată. La rapiţă câştigăm de două ori: în primul rând mierea de rapiţă şi apoi prin dezvoltarea familiilor de albine pe când apare culesul la salcâm”, a precizat preşedintele ACA Sălaj.
ACA are la nivelul judeţului Sălaj în jur de 600 de membri apicultori. Numărul crescătorilor albine din judeţ este însă mai mare, deoarece nu toţi apicultorii sunt membri în asociaţie şi în special cei cu un număr mic de stupi nu sunt afiliaţi.

Rapiţa are preţ mai bun decât cerealele

Cu toate că-i o cultură sensibilă, în special la ger şi furtuni, agricultorii consideră că merită să rişte cu rapiţa, având în vedere preţurile avantajoase în comparaţie cu alte culturi, ca de pildă cerealele. În anul 2013, preţul kilogramului de rapiţă era 2,1 lei, iar a kilogramului de porumb 1,1 lei, al celui de grâu 1,2 lei. În anul 2014, preţul kilogramului de rapiţă a scăzut la 1,3 lei, dar şi al kilogramului de porumb la 0,55 de lei, iar al celui de grâu la 0,60 lei. Pe pieţele europene preţul tonei de rapiţă este între 380 – 410 euro, iar al celui de grâu între 240 – 260 de euro.

Post Views: 82