Pocită treabă şi asta, ca multe altele, cu parlamentarii noştri care s-au găsit în vremuri de mare restrişte şi jale socială să-şi facă pensii speciale de 5.000 de lei. Trebuie să subliniem că trăim în timpuri în care ne simţim atât de săraci cum n-am fost niciodată. E mare neobrăzarea celor aproape 600 de oportunişti pe care i-am votat, nu să-şi asigure lor un trai îmbuibat, ci să-şi pună mintea la contribuţie să ne asigure nouă un trai decent. Dar ce minte poate avea un parlamentar care nu-i de acord să voteze pentru mărirea alocaţiei pentru copii şi să o scoată din derizoriul celor 42 de lei? Argumentul lor împotriva programelor sociale este că nu sunt atâţia bani la buget, pentru că măsurile stop_coloana pentru populaţie cuprind mase largi de săraci şi afectează bugetul în care se vor găsi tot timpul resurse pentru grupuri selecte de privilegiaţi. Păi, măi, feţe de afiş electoral, aici e vorba de morală. V-au trimis săracii în parlament să-i ajutaţi, să-i scoateţi din nevoi, şi voi îi umiliţi. Şi-au pus toată nădejdea şi încrederea în voi. Şi voi îi jecmăniţi.