La Dragu se trăiește sub teroarea hoților

Am descins la Dragu, să constatăm pe viu cum sunt în realitate faptele relatate de săteni în vârstă, care spun că sunt terorizați de nemernici care îi fură și le râd în nas. O bătrână care locuiește singură spune că i-au intrat hoții în curte noapte de trei ori în ultimele săptămâni. Au luat ce au vrut și cât au vrut. Femeia n-a riscat să iasă din casă. E la jumătatea deceniului al șaptelea și locuiește singură. Nici plângerile pe care le-a făcut către autorități n-au ajutat-o să scape de sentimentul frustrant când cineva te fură fără să-i pese de tine, de poliție, de nimic. Nu-i singura pățită. La Dragu, ăsta e un mod de viață. Dacă ești în putere te aperi și hoții se feresc de tine, dacă ești bătrân și slab… asta este. Funcționează legea selecției naturale, adică legea junglei. Asta în anul de grație 2015.
De ce se întâmpplă așa la Dragu? Ne spune viceprimarul comunei, Aurora Boca, care ne lămurește că populația de etnie romă reprezintă 45 la sută din totalul cetățenilor. “Comunități mari sunt în Voivodeni și în Dragu. Problemele pe care le creează sunt specifice localităților cu astfel de populație, adică furturile, distrugerea recoltelor, absenteismul și chiar abandonul școlar. Nici încăierările nu lipsesc din astfel de comunități, scandaluri care nu o dată se termină la spital”, spune Boca.

A fost și mai rău de atât, pe vremea războiului dintre clanuri

Și fiindcă veni vorba de încăierări, până în urmă cu vreo trei, patru ani, la Postul de Poliție din Dragu era o ca-meră care adăpostea cele mai ciudate “arme” cu care se “războiau” clanurile de romi din comună, cu precădere din Voivodeni, arme cofiscate de către polițiști după ce luptele se sfârșeau. Am văzut atunci buzdugane cu cozi de doi metri, topoare cu sulițe în vârf, furci din lemn cu două coarne pentru atacul la distanță, lanțuri, coase prinse vertical la capătul unei stinghii, bardă de luptă, topoare etc. Ajutorul șefului de post din Dragu ne spune că toate aceste “unelte” de război au fost duse și depozitate la Șimleu Silvaniei. Cu ce scop nu se știe. Cert este că romilor din Voivodeni le-a mers mintea atunci când s-au pregătit să-și înfrunte adversarul.
Tot de la postul de poliție din Dragu aflăm că fenomenul înfracțional în rândul romilor din comună a scăzut în ultima vreme. O explicație ar fi și faptul că, cu ajutorul străinilor, în zonă s-au înălțat două lăcașuri de cult de confesiune penticostală. De ce două? Pentru că nici măcar pe cărarea spre mântuire clanurile romilor nu se înțeleg. Nu știu câtă credință au în suflete penticostalii romi din Dragu, cert este că străinii i-au copleșit cu ajutoare și i-au tras de mânecuță către Domnul. Numai că după ce pleacă străinii, preciza viceprimarul Boca, aproape jumătate din ajutoare (haine) sunt aruncate în Valea Dragului, ori în Valea Voivodenilor, dând mult de lucru celor ce se ocupă de salubrizarea acestor cursuri de apă. Am discutat ieri în fața unei biserici penticostale cu un grup de credincioși ai acestui cult. Se arătau foarte devotații ideii de mântuire și mărturiseau că de când l-au cunoscut pe Domnul ei s-au schimbat total în bine, adică nu mai fură, nu mai mint, nu mai înjură, îi ajută pe nevoiași etc.
Problema e că nu toți hoții s-au lăsat de furat de dragul lui Dumnezeu, iar locuitorii au încă de suferit. stop_coloana

Din cauza romilor, hotarul rămâne pustiu

Am străbătut ieri drumul dintre Dragu și Voivodeni. Prea puține terenuri cultivate. În schimb, de o parte și de alta a șoselei, pe întinse râturi, zeci de cai pășteau. Erau caii romilor. Dumitru Ielciu, un localnic la poarta căruia am poposit, spune că “e slobod păscutul până la Sfântu Gheorghe (23 aprilie), apoi este interzis, ca să poată crește iarba, dar caii țiganilor nu țin cont de asta”. “Ei pasc toată primăvara, toată vara, toată toamna pe terenurile sătenilor, încât aceștia nu pot ține un iosag, fiindcă n-au nutreț. Și asta n-ar fi nimic, dar caii intră și în grâne și în porumb și distrug totul. De asta nu prea vedeți dumneavoastră terenuri cultivate în hotarul Voivodenilor. La poarta lui Ielciu s-au mai adunat vreo trei persoane, curioase de prezența noastră. Simion Vescan, auzind despre ce vorbim, ne-a spus că “anul trecut, în locul numit Zăpodea Părului, a plantat cinci ari cu cartofi timpurii. Au venit țiganii peste noapte și au scos cartofii din pământ, am așteptat eu degeaba să răsară. Nu mai pun cartofi cât oi fi io și oi trăi, ori până s-or îndrepta lucrurile, dacă se vor îndrepta vreodată…”, zice neîncrezător Simion.

Colonia de romi la vremea amiezii

La ieșirea din Voivodeni înspre Sărata, pe partrea dreaptă a drumului județean se întind ca o salbă de mărgele sfărâmate casele romilor din Voivodeni, unele cocioabe, altele mai acătării, dar niciuna cu alură de palat. La ambele capete ale cartierului, pe locuri virane, romii au depozitat gunoaie. Multe și de toate soiurile. Cam miroase în zonă, că e vremea amiezi și e cald. Cum coborâm din autoturism, suntem înconjurați de grupuri de romi. Puradeii cer un leu, adolescenții cer o țigară, pirandele vor și ele un leu, dar nu se supără nici cu o țigară. Casele nu au garduri. În vreo două curți am zărit niște autovehicule, arătau ca scoase din uz. Copii sunt mulți, dar numai vreo cinci se întorc de la școală cu ghiozdanele în spate la vremea amiezii. Andromeda Lingurar a născut de 9 ori, dar în viață n-are decât șase puradei. Trei i-au murit. Primește 42 de lei alocație de stat pe cap de copil pe lună și mai primește și ajutor social. Soțul său, Busuioc, e din nou la pușcărie. Pentru scandal a fost închis. Șapte dintre bărbații romi din colonie sunt după gratii. Cel puțin despre atâția se știe. Unii au plecat în străinătate și li s-a pierdut urma…

Înapoi acasă

Despre integrare, romii din Voivodeni n-au nici cea mai vagă idee. Când vine vara, familii întregi se urcă în căruțe și pleacă hai-hui. Adică în zona Timișoarei, “unde lumea este mai bogată și mai darnică”, ne zice Lămâița, o fetișcană blondă de vreo 16 ani. Acum trei ani, polițiștii din zona Banatului le-au interezis romilor din Voivodeni migrarea spre marginile Timi-șoarei și i-au adus sub escortă acasă. Dar povestea n-a ținut mult.