Sălăjenii nu primesc inapoi ca alocări bugetare nici 80 la sută din banii cu care contribuie la stat
Banii din impozite și taxe locale colectate de stat din fiecare județ, raportat la sumele care se întorc pentru investiții, arată că, la nivel național, din fiecare 100 de euro încasați la bugetul central, în județ s-au întors în medie 25 de euro, reiese dintr-o analiză gândul.info pe anul 2011, pe baza datelor oficiale. În 15 județe, sumele virate către bugetele locale au fost mai mari decât taxele și impozitele plătite statului. Județele mari, cum este Clujul, Brașovul, Timișoara, Constanța, Ilfov, Prahova și municipiul București, unde se adună bani foarte mulți, primesc înapoi de la stat sub 50 la sută din câți bani virează la bugetul central.
Județul Sălaj apare pe harta analizei făcute de gândul.info ca fiind un județ de nivel mediu. Adică, la fiecare 100 de euro care au fost virați la bugetul central de către plătitorii de taxe și impozite din județul nostru s-au întors 79,2 euro. Din datele de la Ministerul Finanțelor Publice, reiese că sălăjenii au trimis la stat 80,33 milioane de euro și au primit înapoi 63,64 milioane de euro.
Tiberiu Marc, președintele Consiliului Județean, apreciază că Sălajul primește mai mult decât dă
“Este foarte dificil de comentat un procent care nu știm cum a fost calculat. Ca principiu, cea mai mare parte din impozitele și taxele care se calculează la nivel local merg spre bugetul central, de unde se întorc către autoritățile locale sume cu destinație specială, care provin în principal din TVA. Însă nu numai autoritățile locale sunt beneficiarele unor sume care provin din transferul de la bugetul de stat, în județ venind și sume care sunt destinate altor instituții publice, cum ar fi Apărarea, Poliția, Jandarmeria, ISU sau Justiția. Totodată, nu știm dacă sumele destinate plății pensiilor și ajutoarelor sociale și care fac parte dintr-un buget separat sunt cuprinse sau nu în acest calcul. Ca principiu general, județele mari, care au o contribuție importantă la bugetul național, primesc de obicei sume mai mici decât cele pe care le colectează, iar județele mai mici, cum este și Sălajul, sume mai mari decât cele cu care contribuie”, a explicat președintele Consiliului Județean Sălaj.
Guvernul a modificat de anul trecut criteriile după care acordă bani primăriilor și consiliilor județene, criteriu care avantajează stop_coloana unitățile administrativ-teritoriale sărace. “Pentru anul 2014, autorităților locale din Sălaj li s-au distribuit sume de echilibrare a bugetelor proprii după alte principii decât în anii anteriori. În aceste condiții, UAT-urile (unitați administrativ-teritoriale, adică primării – n.r.) care aveau venituri mai mici de 1,5 milioane de lei au avut de câștigat, iar cele cu venituri mai mari decât suma menționată au primit pentru echilibrare sume mai mici decât în anii anteriori. Pentru județ s-au alocat sume mai mari decât în anii anteriori, creșterea fiind dirijată spre fondul de dezvoltare”, a spus Tiberiu Marc.
Primarul Zalăului, Radu Căpîlnașiu, spune că prea mulți bani din taxele locale pleacă “la centru”
Primarul municipiului Zalău, Radu Căpîlnașiu, ne-a declarat că nu există o transparență privind sumele totale care se colectează de la nivel local și circuitul acestora, amintind că marii contribuabili, printre care cele două mari companii cu puncte de lucru la Zalău, virează banii direct la București și nu sunt considerați ca provenind din Zalău. “Solicitarea noastră este de a realiza o transparență a acestori fonduri. Avem mari contribuabili, Tenaris, Michelin și alții, care colectează la București. Avem taxe care rămân doar într-o mică proporție la bugetul local, restul doar le colectăm și le transmitem mai departe. Solicitarea noastră este de a crește aceste procente (care rămân pe plan local – n.r.), mai ales pentru că ne-au fost date atribuțiuni în plus, cum ar fi de exemplu Poliția Locală, Evidența persoanelor și altele. Taxele locale ar trebui să să rămână în totalitate la bugetele locale.
Primarul ne-a dat o listă cu taxele și impozitele pe care primăria Zalău le încasează și de care nu beneficiază deloc sau parțial. Una dintre acesteae este impozitul pentru vehiculele peste 12 tone, din care o cotă de 40 la sută din încasări se virează la Consiliul Județean. A doua este taxa de timbru arhitectural pe care primăria o încasează și o virează apoi integral la Ordinul Arhitecților din România. La fel, taxa judiciară de timbru, din care 45 la sută merge la bugetul de stat.
