Relaxarea fiscală fără precedent va da aripi economiei, dar impovărează totodată populaţia

Noul proiect de Cod Fiscal promite măsuri de relaxare fiscală cum nu s-au mai văzut. Ce-i drept, pe lângă numeroasele măsuri de bun augur, precum reducerea TVA, reducerea cotei unice, reducerea CAS la angajator şi la angajat, dar nu numai, proiectul noului Cod Fiscal aduce cu sine şi măsuri care vor avea un impact negativ asupra veniturilor persoanelor fizice, cum ar fi introducerea impozitului pentru terenul ocupat de locuinţe. 

De remarcat este însă faptul că un guvern de stânga ia măsuri de dreapta în favoarea dezvoltării economice a interprinderilor (în special a celor mari) şi de „împovărare” a oamenilor de rând. Cu astfel de măsuri pe care doreşte să le ia guvernul de stânga condus de Ponta, cu ce program de guvernare mai poate veni noul PNL pentru a da la o parte actualul Guvern? Ca un făcut, planul de relaxare fiscală este anunţat cu numai câteva zile înainte de termenul anunţat de dreapta pentru a-şi face cunsocut planul de gu-vernare cu care aceasta vroia să convingă pentru a înlătura actualul guvern.

Măsurile care vor conduce la creşterea economiei

Proiectul noului Cod Fiscal prevede reducerea cotei standard a taxei pe va-loarea adăugată (TVA), de la 1 ianuarie 2016, de la 24 la sută la 20 la sută, iar pentru carne, peşte, legume şi fructe produse alimentare de bază la 9 la sută. Cota standard de TVA ar urma să fie redusă în continuare, la 18 la sută, din ianuarie 2018, conform calendarului redactat de Guvern.
De asemenea, cota unică de impo- zitare va fi redusă de la 16 la sută la 14 la sută din ianuarie 2019, conform proiectului noului Cod Fiscal.
Guvernul intenţionează să elimine din 2016 taxa pe construcţii speciale introdusă anul trecut, redusă de la începutul acestui an de la 1,5 la sută la 1 la sută, motivând că măsura va duce la creşterea investiţiilor în sectorul privat şi la creşterea competitivităţii companiilor româneşti. În urma eliminării taxei pe stâlp, Guvernul se aşteaptă pe termen mediu la un impact pozitiv asupra creşterii economice de 0,2 puncte procentuale şi o creştere cu 20.000 a numărului de locuri de uncă chiar de anul viitor. Totodată, prin eliminarea taxei pe stâlp investiţiile în sectorul privat vor creşte cu 0,5 puncte procentuale.
Guvernul intenţionează să elimine şi impozitul de 16 la sută pe veniturile din dividende de la 1 ianuarie 2016, invocând evitarea dublei impuneri, ceea ce va duce la diminuarea comportamentului evazio-nist şi limitarea externalizării profitului. Po-trivit Ministerului Finanţelor, eliminarea impozitului pe veniturile din dividende ar însemna, practic, evitarea dublei impuneri economice la nivelul companiei şi acţionarilor şi ar conduce la îmbunătăţirea guvernanţei corporatiste, acţionarii urmărind reflectarea reală a rezultatelor economice şi financiare.
O altă măsură prevăzută în proiectul noului Cod fiscal este faptul că accizele la carburanţi şi alcool vor fi reduse începând cu anul viitor, iar ţiţeiul din producţia internă şi cafeaua, bijuteriile, confecţiile din blănuri şi autoturismele vor fi scoase din categoria produselor astfel taxate. Documentul prevede scăderea accizei cu 20 la sută la motorină, cu 18,62 la sută la benzina fără plumb şi cu 16,28 la sută la benzina cu plumb. În acelaşi timp, vor fi diminuate accizele cu 15,38 la sută pentru bere, cu 70 la sută la vinuri spumoase, cu 77,7 la sută pentru băuturi fermentate spumoase şi cu 30 la sută pentru alcool etilic. În schimb, taxa va creşte la băuturile fermentate liniştite, altele decât berea şi vinul, de la 47,38 lei/hectolitru la 396,84 lri/hectolitru de produs.
Menită să contribuie la dezvoltarea economiei este şi măsura privind scăderea din 2017 a cotei de asigurări sociale (CAS) atât la angajat, de la 10,5 la sută la 7,5 la sută, cât şi la angajator, de la 15,8 la sută la 13,5 la sută.

Statul împovărează populaţia şi se exclude pe sine, dar şi biserica, de la anumite impozite

Printre măsurile gândite în proiectul noului Cod Fiscal se află şi câteva care vor duce la „împovărarea” populaţiei. De pildă, populaţia va fi obligată să achite impozit şi pentru terenul ocupat de construcţiile pe care le deţine, inclusiv locuinţe, Guvernul pregătind această măsură pentru anul viitor, conştient fiind că introducerea noului impozit va avea un impact asupra veniturilor persoanelor fizice. Actualul Cod Fiscal stabileşte că impozitul pe teren nu trebuie datorat pentru terenul aferent unei clădiri şi pentru suprafaţa de teren care este acoperită de o clădire. stop_coloana
Proiectul noului Cod Fiscal redactat de Guvern prevede însă că terenurile scutite de impozit/taxă pe teren vor mai fi doar cele aflate în proprietatea publică sau privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, cu excepţia suprafeţelor folosite pentru activităţi economice sau agrement, terenurile aparţinând cultelor şi asociaţiilor religioase, terenul aferent clădirii de domiciliu deţinut de persoane persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, persoane cu handicap grav.
De asemenea, proiectul prevede că impozitul pe locuinţe nu va mai fi limitat la 0,1 la sută din valoarea impozabilă, ci va fi stabilit între 0,08 la sută şi 0,2 la sută de către primării, iar proprietarii care nu îşi îngrijesc casele şi terenurile vor plăti, din ianuarie 2017, un impozit de şase ori mai mare faţă de nivelul standard. Conform proiectului prezentat acum de Guvern, din ianuarie 2018, impozitul pe teren va putea fi majorat de către primării tot de şase ori pentru terenurile situate în intravilan, dacă acestea au un grad de ocupare mai mic de 20 la sută inclusiv. Această majorare îi va afecta inclusiv pe proprietarii de mari terenuri. De asemenea, pentru terenul agricol nelucrat timp de doi ani consecutiv, consiliul local va putea majora impozitul pe teren cu până la 500 la sută începând cu al treilea an. Documentul nu menţine prevederea actuală conform căreia, în cazul clădirii utilizate ca locuinţă şi a cărei suprafaţă construită depăşeşte 150 de metri pătraţi, valoarea impozabilă este majorată cu câte 5 la sută pentru fiecare 50 metri pătraţi sau fracţiune din aceştia şi nici nu mai prevede majorarea impozitului cu 65 – 300 la sută pentru persoanele fizice care deţin două sau mai multe clădiri, informaţie anunţată de Mediafax în vara anului trecut.

L-am contactat pe deputatul PNL Lucian Bode, fost ministru al Economiei, pentru a-i cere părerea despre proiectul privind noul Cod Fiscal, având în vedere că sunt măsuri de dreapta, dar şi pentru a afla ce poate noul PNL să aducă în planul său de guvernare în plus faţă de aceste măsuri, pentru a putea înlătura actualul guvern de la putere. Bode ne-a transmis că „modificările anunţate la Codul fiscal sunt deocamdată doar declaraţii frumoase, dar goale, fără susţinere”. „Toţi ne dorim să poată scădea taxele, dar nu sunt suficiente doar declaratii de presă pentru asta. Proiectul este criticat de specialişti ca fiind nesustenabil. Specialiştii care s-au exprimat public l-au criticat pentru lipsa unei logici între măsurile anunţate, unele de stânga, unele de dreapta. Pro-iectul nu pare unul serios făcut. Pare să nu fie o viziune, ci o colecţie de date cerute pe fugă, în ultimele zile, de la asociaţiile patronale şi de la companii. Guvernul Ponta are un istoric de schimbări dese de taxe, nu are credibilitate nici în fata mediului de afaceri, nici în fata populatiei. Vă reamintesc faptul că Guvernele Ponta 1-4 au modificat Codul fiscal de 28 de ori, majoritatea modificărilor fiind făcute fără nici o consultare publică! PNL va avea o poziţie corectă şi fundamentată în zilele următoare, cel mai târziu până pe 28 februarie 2015, mai exact odată cu prezentarea Programului de Guvernare, de către domnul Cătălin Predoiu”, argumeantează Lucian Bode.

 Toată lumea e obligată să plătească asigurări sociale

Proiectul prevede şi introducerea obligaţiei de plată a CAS şi CASS pentru toate persoanele fizice care realizează venituri, lucru care va afecta PFA-urile. Cota CAS este 26,3 la sută din venituri, potrivit HotNews. Aceste venituri nu pot fi mai mici de 35 la sută din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, dar nici mai mare de echivalentul a de cinci ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Anul acesta, salariul mediu este estimat a fi de 2.415 lei. În aceste condiţii, baza de calcul pentru CAS nu poate fi mai mică de 845,25 lei, dar nici mai mare de 12.075 lei. Lucrând cu aceste date, orice PFA ce câştigă 144.900 lei (2.414 x 5 salarii medii brute x 12 luni) plăteşte 38.108 lei + impozitul pe venit de 16 la sută + CASS de 5,5 la sută, potrivit HotNews.ro Aplicând cota CAS de 26,3 la sută asupra acestor valori, PFA va plăti minimum 222,30 lei (35 la sută x 2.415 lei x 26,3 la sută) şi maximum 3.175,725 lei (5 x 2.415 lei x 26,3 la sută).