Am auzit de ceva vreme încoace discursuri şi sloganuri de genul “România noastră”, “vă dăm ţara înapoi”, din gura fostului ministru de Externe Mircea Geoană. Recent, fostul preşedinte Traian Băsescu transmitea unor jurnalişti care-l acuză de lucruri murdare că “patronii voştri, Voiculescu şi Ghiţă, şi-au dorit ca România să fie a lor, iar eu le-am luat-o lor şi altora ca ei şi am lăsat-o românilor la terminarea celui de al doilea mandat”. Despre ce vorbim? România este o ţară, un întreg, format din 19 milioane de cetăţeni, plus alţii dinafara graniţelor. România e ţara fiecăruia, dar niciunul nu are dreptul să se refere la ea ca la un bun care poate fi manevrat ca şi cum ai muta robotul de bucătărie de pe o mobilă pe alta. Este şi ţara celor care s-au perindat pe aici şi a celor care vor veni. Nu poate nici Băsescu, nici Geoană, să spună că recuperează ei ţara de undeva şi ţi-o dau ţie. Antemenţionaţii pare că suferă de o grandomanie inexplicabilă. Pare să nu înţeleagă că au ajuns să decidă în numele unei majorităţi reprezentative, care a decis aşa, şi nu altfel. stop_coloana Poate din aceeaşi grandomanie lăcomoasă, parte dintre aleşi, pe care îi vedem acum pe primele pagini cu cătuşe la mâini, au considerat bunurile şi banii pe care i-au avut sub gestiune şi influenţă ca pe un bun propriu sau care li se cuvine de drept. Poate, dragi aleşi, odată şi odată, veţi înţelege că frumoasa ţară bogată nu vă aparţine, nici vouă, nici familiei voastre. Şi poate, ca bogatul din pilda săracului Lazăr, veţi scrie de după gratii cărţi în care să le transmiteţi neamurilor voastre să nu facă ce aţi făcut voi, ca să nu păţească la fel.