Recurs la patriotism

A vorbi despre patriotism si a actiona in acest spirit in plin proces (fenomen) al globalizarii, pare – la prima vedere – un paradox. Caracteristicile esentiale ale patriotismului nu trebuie exprimate prin vorbe, ci intarite prin fapte si activitati concrete, care sa dovedeasca dragostea fata de patrie, atasamentul fata de fiii ei dintre hotare si dincolo de acestea.
In acest context, Clubul Copiilor din Simleu Silvaniei (director, prof. Gavril Neaga), facand recurs la patriotism prin organizarea si desfasurarea Festivalului international de folclor „La Fantana Dorului” (ajuns la editia a IX-a) a devenit – cu adevarat – si o institutie de educatie patriotica. Ultima isprava a clubului a fost facuta de reprezentantii Ansamblului „Barcaul”, care – cu dragoste si dor de fratii lor de la sud de Dunare – au colindat romanii din Valea Timocului – Serbia, in perioada 6-9 ianuarie a.c., cu prilejul sarbatoririi Craciunului pe stil vechi, dupa Calendarul Iulian. Printre cei 26 de colindatori (membri ai ansamblului si ai parintilor, in frunte cu directorul clubului, prof. Gavril Neaga), s-a aflat si subsemnatul.
Aceasta frumoasa actiune a facut parte dintr-un proiect educativ demarat intre Clubul Copiilor din Simleu Silvaniei, Partida Democratica a Romanilor din Serbia (care numara peste 7.000 de membri, cu trei deputati!) si Asociatia pentru Cultura Romanilor din Serbia „Firul Ariadnei”. Astfel, dr. Pedrag Balasevic – presedintele si ing. Zavisa Jurj – vicepresedintele partidului, au facut o primire onorabila simleuanilor veniti pentru prima oara acolo, in regiunea dintre Dunare, Timoc si Morava, unde se gasesc 154 de sate romanesti si 46 mixte. De altfel, aceeasi primire respectuoasa ni s-a facut si la Primaria din orasul Bor, coroborata cu vizite la Muzeul local, la Statiunea Balneara Brestovac si la Pestera Lazareva.
Totusi, primul popas crestinesc, cu colinde si obiceiuri traditionale romanesti (impartirea darurilor de catre Mos Craciun), dar si cu importante donatii de bani (in euro), manuale scolare, carti de beletristica si de religie, biblii, reviste, ziare, calendare, albume, poze, C.D.-uri etc., a fost facut la singura Biserica Ortodoxa Romana din estul Serbiei, care poarta hramul „Sfintii Arhangheli”, din satul Malainita, cu peste 800 de locuitori. Meritul existentei acesteia si al desavarsirii serviciului religios in limba romana apartine, in exclusivitate, parintelui Boian Aleksandrovici, un tanar slujitor al Domnului, demn de toata lauda. Acelasi ritual crestinesc al Craciunului, insotit de donatii, s-a desfasurat si in localitatea Krivelj, la sapte kilometri de Bor (capitata regiunii, cu cele mai mari exploatari miniere de cupru din Europa), unde o parte dintre noi a fost cazata intr-o „ospetie” fara cusur! In plus, acolo, pe marea scena a scolii, intr-o atmosfera generatoare de inalte sentimente patriotice romanesti, a avut loc un spectacol bilateral (localnicii si simleuanii) de colinde, cantece, datini si dansuri populare romanesti specifice celor doua areale. Spectacolul simleuanilor, pregatit de profesorii Cornelia si Gavril Neaga, sub orchestratia lui Paul Campean – seful Tarafului Ansamblului „Barcaul”, a fost adecvat obiectivului principal al acestui turneu si s-a bucurat de o unanima apreciere. La intoarcere, admirand Dunarea si frumosul monument al lui Decebal zidit in munte, am colindat si la Primaria din Racasdia (judetul Caras-Severin), unde ing. Mirco Stepanici – primarul comunei (participant cu o delegatie locala la o editie a Festivalului „La Fantana Dorului”), ne-a facut o primire… pe cinste!
Remarcam contributia la fondurile banesti si ale celorlalte materiale si obiecte din partea: Primariei simleuane si a Consiliului Local, prin ing. Septimiu Catalin Turcas – primarul orasului; membrilor Ansamblului „Barcaul”; SC „Simex^ SA, prin ing.Cristian Bilt – director; Sectia de Pompieri din Simleu Silvaniei, prin lt. col. Adrian Chichisan – comandant; precum si a urmatorilor oameni cu inimi si suflete crestinesti : Gavril Neaga, Paul Maghiar, Iuliana Borciu, Ioan Iacob, Ioan Ciorna, Teodor Nicoriciu, Marin Stefan (toti din Simleu Silvaniei), Maria Rolnic (din Iaz, comuna Plopis) si Marian Zamfir (din Zalau).
Evidentiem, de asemenea, atitudinea romanilor din locurile vizitate, cea raportata la conditia lor etnica si sociala, acolo, in partea estica a Serbiei. Greutatile de viata, cele cu care se confrunta, mai ales in plan spiritual, ii fac sa priveasca cu mai multa speranta peste Dunare, spre Romania, catre Departamentul romanilor de pretutindeni al Ministerului de Externe. Domnii Predrag Balasevic (absolvent al Facultatii de Medicina din Craiova) si Zavisa Jurj se „plangeau” de faptul ca in ultimii ani au fost neglijati de Guvernul Romaniei. O usoara ameliorare a acestei situatii delicate s-a simtit in ultimul timp, prin implicarea ambasadorului roman la Belgrad, Ion Macovei, cel care le-a mijlocit primirea a 100.000 de euro in scop umanitar, precum si a Patriarhiei Romane, pentru plata picturii interioare a Bisericii din Malainita. Deocamdata, nu exista nici un fel de invatamant in limba romana, insa, noi credem ca se impune mai mult interes din partea localnicilor, dar si un sprijin material substantial din partea „tarii mama”, cel putin, pentru construirea de biserici. Cei drept, romanii din Valea Timocului nu prea s-au invrednicit sa construiasca biserici, poate si din nenorocul lor de a fi acolo in momentele de rascruce ale istoriei. Spre exemplu, comuna Bolovac, cu 15 mii de locuitori, in noua sate romanesti si in tot atatea sarbesti, are sase biserici sarbesti si nici una romaneasca! Este, desigur, un punct de meditatie spre un „start^ binecuvantat, intr-o noua traire romaneasca, cu directii si coordonate europene.