Curtea Constituţională obligă Parlamentul să modifice statutul poliţiştilor

Senatorii au dezbătut miercuri proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului precum şi modificarea art. 7 din Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţei judiciare. Ieri, s-a dat votul final, propunerea legislativă fiind adoptată de Senat. După votul din Senat, propunerea de lege va intra pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, care este cameră decizională. Asta după ce Curtea Constituţională a admis în 2 iulie neconstituţionalitatea legii privind Statutul poliţiştilor.
Proiectul de Lege a fost înregistrat pe 16 octombrie 2014 în Senat. Pe 25 noiembrie 2014 a primit aviz favorabil de la Comisia pentru Administraţie Publică şi Organiza- rea Teritoriului, iar pe 17 decembrie a primit aviz favorabil de la Comisia pentru Apărare, Ordine Publică şi Si-guranţă Naţională. Proiectul de lege a primit săptămâna aceasta aviz favorabil şi din partea Comisiei de Apărare, conform celor declarate de senatorul Vegh Alexandru.

Statutul poliţiştilor a fost neconstituţional

Senatorul Vegh Alexandru ne-a explicat că proiectul de lege are ca scop armonizarea legislaţiei cu privire la statutul poliţiştilor. Proiectul de lege este o necesitate, deoarece Curtea Constituţională a admis prin decizia nr. 392 din 2 iulie 2014 ca fiind neconstituţionale prevederile articolului 59 aliniatul 2, articolului 60 aliniatul 1 şi articolului 62 aliniatul 3 din Legea 360/2002. Textul de lege prevede metodele prin care un poliţist poate fi re-compensat. Totodată, textul propunerii legislative reglementează şi mijloacele prin care un poliţist poate să fie sancţionat.

Poliţiştii pot primi arme drept recompensă

Noua lege, publicată pe site-ul Senatului, reglementează pro-blemele referitoare la modalitatea de recompensare şi sancţionare a poliţiştilor. Astfel, poliţistul poate fi recompensat, stop_coloana conform noului statut, prin ridicarea unei sancţiuni disciplinare aplicate, mulţumiri scrise, felicitări, premii în bani sau obiecte, însemne ono-rifice, arme albe sau de foc, titluri de onoare, înscrierea pe placa de onoare.
Totodată, s-au modificat şi sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate poliţiştilor, proporţional cu gravitatea abaterilor. Astfel, sancţiunile ce pot fi aplicate, conform noului statut, sunt mustra- rea scrisă, diminuarea salariului funcţiei de bază cu 5 – 20 la sută pe o perioadă cuprinsă între o lună şi trei luni, amânarea promovării în grade profesionale sau funcţii superioare pe o perioadă cuprinsă între un an şi trei ani, trecerea într-o funcţie inferioară până cel mult nivelul de bază al gradului profesional deţinut şi destituirea din poliţie.

Anchetarea unui poliţist se face în secret

Textul de lege reglementează şi modalitatea în care se anchetează poliţiştii care au săvârşit abateri disciplinare. Procedura disciplinară asupra poliţiştilor nu este publică. Legea prevede că ascultarea şi citarea poliţistului cercetat, înregistrarea cererilor şi rapoartelor scrise ale poliţistului cercetat şi consemnarea susţinerilor sale sunt obligatorii. Procedura disciplinară poate continua şi dacă poliţistul, în mod nejustificat, nu dă curs citării procedurale. De asemenea, poliţistul cercetat are dreptul să cunoască în întregime actele cercetării şi să solicite administrarea de probe în apărare. Poliţistul cercetat are de asemenea dreptul să fie asistat de un alt poliţist, ales de către acesta sau desemnat de organizaţia sindicală.