Consilierii locali și județeni traseiști ar trebui să-și piardă mandatele, conform Constituției
Curtea Constituțională a României a publicat motivarea deciziei de neconstituționalitate a Ordonanței de Urgență a Guvernului (OUG) 55 din 2014, așa-zisa “lege a traseiștilor” în baza căreia consilierii locali și județeni, primarii și președinții de consilii județene au au termen 45 de zile să opteze pentru un alt partid sau formațiune politică sau să devină independenți, fără a-și pierde mandatele.
Potrivit legilor în vigoare, aleșii locali care în timpul mandatului demisionează sau sunt excluși dintr-un partid politic își pierd mandatele. OUG 55 a legiferat tocmai o excepție temporară de la legile în vigoare, de 45 de zile, în care aleșii să nu fie sancționați cu pierderea mandatelor. Magistrații CCR au constatat că legea traseismului politic încalcă Constituția cu privire la trecerea la un alt partid a consilierilor locali și a consilierilor județeni. Curtea spune că, potrivit reglementărilor legale, consilierii locali și județeni care trec la alt partid își piardă mandatele deoarece aceștia au fost aleși de cetățeni pe listete unui partid politic și, implicit, cetățenii au optat pentru acea formațiune politică și nu pentru un anumit consilier din listă. “Sanctiunea pierderii mandatului, indiferent de modalitatea în care se pierde calitatea de membru de partid (demisie sau excludere), vizeaza numai consilierii locali și judeteni, aceștia fiind aleși în cadrul unui scrutin de listă. Așadar, votul exprimat de catre corpul electoral a privit partidul politic, mai exact lista prezentată de acesta, nu și candidații individuali, ceea ce a și determinat configurația politică a consiliului local/ județean reflectată prin numărul de mandate obținute de partidele politice, astfel, solutia legislativă (…) putând fi acceptată doar în condițiile modificării tipului de scrutin în cadrul căruia sunt aleși consilierii locali sau judeteni. În lipsa reglementării unui alt tip de scrutin, Curtea nu poate decât să constate, în cauza de față, încălcarea art.147 alin.(4) din Constituție”, se arată în motivarea CCR.
Primarii scapă de emoții
Cât despre primarii și președinții de consilii județene care au trecut la alt partid sau au devenit independenți, Curtea spune că se poate face o excepție, deoarece aceștia au fost aleși unino-minal de către cetățeni.
Cu toate acestea Curtea Constituțională nu stabilește ce se întâmplă cu consilierii care au trecut la un alt partid sau au devenit independenți ci precizează că lasă la latitudinea legiuitorului (Senatului) să hotărască în ce partid rămân, în cel în care au fost ales sau în cel din care au plecat, sau dacă își pierd sau nu mandatele.
PSD îi ia sub aripă pe consilierii migratori
Deputatul Iuliu Nosa, prim-vicepreședinte PSD Sălaj, ne lămurește ce se va întâmpla cu aleșii în cele din urmă. “Moticarea Curții Constituționale va ajunge în Parlament. Având în vedere că OUG a fost aprobată în Senat, senatorii să o discute și sunt obligați să respingă OUG 55, dar trebuie să motiveze în actul de aprobare a respingerii ce se va întâmpla în continuare cu aleșii locali. Pentru că efectele Ordonanței au fost produse, Senatul va preciza că aleșii care au optat pentru altă formațiune politică decât cea în care au fost aleși își vor păstra calitatea pentru care au optat”, a explicat Iuliu Nosa.
PNL insistă pe încetarea mandatelor
PNL este partidul care a cerut Avocatului Poporului să se sezizeze asupra legii migrației, dar și autorul sesizării de neconstituționalitate. stop_coloana
Co-președintele PNL Sălaj, deputatul Lucian Bode, ne-a declarat că decizia CCR poate fi utilizată în instanță pentru a cere ca aleșii “traseiști” să-și piardă, în cele din urmă, mandatele. “Partidele politice pot contesta în instanță calitatea de ales local al celui care a migrat la altă formațiune politică în baza OUG 55/2014. Instanțele de drept comun pot decide în favoarea recla-manților, uzând tocmai de decizia CCR, situație în care aleșii locali care au migrat de la partidul pe listele căruia au fost aleși la alt partid își pierd mandatul, urmând să se orga-nizeze alegeri anticipate (în cazul primarilor) sau locul consilierului local/județean să fie ocupat de un supleant de pe lista de candidați de la alegerile locale din 2012”, a afirmat Bode. Deputatul spune că urmează ca Parlamentul să pună în acord proiectul de lege de aprobare a OUG 55/2014 cu decizia CCR. “PNL va propune în corpul acestei legi o prevedere clară din care să rezulte faptul că aleșii locali care au migrat de la un partid la altul, uzând de o prevedere care s-a dovedit neconstituțională, să își piarda mandatul”, mai spune Bode.
Cine sunt consilierii cu mandate incerte
La nivelul județului Sălaj, zeci de consilieri locali și consilieri județeni, dar și patru primari au semnat trecerea la un alt partid în septembrie-octombrie 2014, pe perioada celor 45 de zile cât a fost în vigoare Ordonanța 55. La PSD Sălaj au trecut 16 consilieri locali de la PNL, PDL și PPDD și patru primari. Dintre primari, doi au debarcat din PP-DD, Ioan Eugen Lazar – primarul comunei Buciumi și Florian Sur – primarul comunei Horoatu Crasnei, iar doi erau primari ai Alianței Creștin Liberale (PNL+PDL): de la PDL primarul comunei Lozna, Augustin Sabău, iar de la PNL primarul comunei Creaca, Eugen Terec. Vechiul PNL Sălaj a câștigat doi consilieri locali, Ioan Lupa și Otto Haller, veniți de la PP-DD și a pierdut 13 consilieri.
Partidul lui Tăriceanu, PLR Sălaj, a atras trei consilieri locali din Consiliul Local Zalău, Rodica Mureșan, Raul Dragoș, ambii de la PNL și Georgiana Crișan de la PP-DD și un consilier județean, Dănuț Marian Crișan, fost PP-DD.Florian Bonțe, primarul comunei Sîg, s-a lepădat de haina politică și a devenit independent.
Urmare a legii migrației, PDL și-a întărit forțele cu 15 consilieri locali și un consilier județean, Marius Șandru de la PP-DD.
PNL a sesizat piederea mandatelor a doi consilieri locali
PNL a fost singurul partid care a constatat pierderea mandatelor a doi consilieri municipali, Rodica Mureșan și Raul Dragoș, pentru faptul că aceștia au optat pentru PLR, un partid care nu există în Registrul partidelor politice. Consiliul Local a luat act de pierderea mandatelor celor doi, ca urmare a sesizării făcute de PNL Sălaj, dar cele două hotărâri au fost contestate în contencios-administrativ de către Instituția Prefectului Județului. Tribunalul Sălaj urmează să se pronunțe asupra cazului pe data de 22 ianuarie.
