Peste 30 la sută din familiile cu copii suferă de sărăcie
O treime dintre familiile cu copii din România (33,2 la sută) se confruntă cu o sărăcie severă, arată cifrele oficiale publicate într-un raport al Eurostat, preluat de Money.ro.
În cea mai gravă situaţie se află familiile formate din soţ, soţie şi trei sau mai mulţi copii. Mai mult de jumătate dintre acestea, familiile cu cel puţin trei copii (52,4 la sută) trăiesc într-o sărăcie se-veră, scrie raportul Eurostat privind condiţiile de viaţă în Europa, care centralizează cifrele pentru anul 2012.
Au mari dificultăţi materiale şi gospodăriile formate dintr-un părinte singur cu copii. 42,1 la sută din totalul familiilor cu copii care au un singur părinte trăiesc într-o sărăcie severă. În cazul familiilor formate din mamă, tată şi un copil, apro-ximativ o cincime (21,6 la sută) sunt în această situaţie. Procentul creşte odată cu creşterea numărului de copii: 25,9 la sută dintre familiile formate din doi adulţi şi doi copii se confruntă cu grave probleme financiare.
Banii se duc pe mâncare, impozit şi întreţinere
Sărăcia materială se reflectă şi în venitul mediu lunar al unei familii, precum şi în capacitatea de a acoperi cheltuielile din acest venit.
Rezultatele anchetei bugetelor de familie în trimestrul al treilea din 2014 făcute de Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că venitul mediu lunar al unei familii de români este de 2.495 de lei, iar venitul pe persoană este de 937 lei. Însă aici intră şi alte venituri decât cele în bani. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.118 de lei lunar pe gospodărie şi de 795 de lei pe persoană, iar veniturile în natură de 378 de lei lunar pe gospodărie şi de 142 lei pe persoană.
În cea mai mare parte, ve-nitul familiei este cheltuit pe consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia pu-blică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare). stop_coloana
Produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul al treilea din 2014, în medie, 39,2 la sută din consumul gospodăriilor.
O componentă a consumului cu pondere relativ mare în cheltuieli este legată de locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei). În trimestrul III 2014, aceasta a reprezentat 20,2 la sută din cheltuielile totale de consum. În cadrul cheltuielilor cu locuinţa, cea mai mare pondere a deţinut-o cheltuielile ne-cesare funcţionării şi încălzirii locuinţei (16 la sută). La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodării pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (1 la sută) şi cele pentru educaţie (0,3 la sută).
Sălăjenii trăiesc mult mai prost decât media pe ţară
Majoritatea covârşitoare a sălăjenilor sunt mult sub media de venit din România, de 2.118 lei. O relevă şi ra-portul Casei Judeţene de Pensii Sălaj pe 2013, care arată că la finele anului 2013 peste 13.000 de salariaţi au avut anul trecut un venit brut sub 670 de lei, iar cei mai mulţi, 15.903 de sălăjeni, au câştigat între 670 şi 900 de lei brut. Puţin peste 9.500 de sălăjeni câştigă între 900 şi 1.500 de lei. 5.167 de sălăjeni au venituri salariale brute între 1.500 şi 2.500 de lei. În jur de trei mii de sălăjeni câştiga între 2.500 şi 4.000 de lei, 1.696 de sălăjeni au salarii brute între 4.000 şi 10.000 de lei, 154 de persoane câştigă între 10 mii şi 15 mii de lei lunar, 59 de sălăjeni câştiga între 15 mii de lei şi 25 de mii de lei, iar 29 de salajeni au salarii de peste 25 de mii de lei pe lună. Cu alte cuvinte, apro-ximativ 39.000 de sălăjeni câştigă până în 1.500 de lei venit mediu brut.
