Crăciunul şi sărbătoarea Anului Nou sunt recreate de tinerii satului Peceiu in spiritul tradiţiei

Satul Peceiu este printre puţinele sate sălăjene în care tradiţiile de Crăciun şi de Anul Nou mai sunt respectate cu sfinţenie de tinerii satului. Ioan Iepure, preşedintele Asociaţiei „Fii Satului” Peceiu, ne spune că în satul de pe Valea Crasnei flăcăii s-au organizat în două trupe, una de căluşeri şi una de feciori, au îmbrăcat straiele tradiţionale de sărbătoare, cu clop de pene, şi au colindat din casă în casă, de tot satul a răsunat a colinzi cântate din taragot şi tobă. 

Fecioritul este o tradiţie veche în Peceiu ce dăinuie încă din secolul XVIII, când feciorii satului se întâlneau şi colindau fetele fecioare. Căluşerul, în schimb, este o tradiţie intrată în cultura peceenilor de mai puţin timp, din jurul anului 1980, şi este adusă în sat, cel mai probabil, din alte sate de pe Valea Crasnei.
După ce au colindat la fiecare casă, tinerii satului au sărbătorit Vergelul, care, ne spune etnologul dr. Camelia Burghele, este o petrecere cu joc organizată după terminarea postului Crăciunului. Vergelul este o tradiţie în care tinerii organizează o masă festivă de pe care nu lipsesc tradiţionalele sarmale cu păsat, cărnaţi prăjiţi pe sobă, vin şi pălincă proaspătă din recolta din toamna ce a trecut. Fetele satului au pregătit mâncarea care s-a servit la Vergel, fiind un exemplu prin care fecioarele satului şi-au dovedit abilitatea în gastronomie tradiţională.
Acum, tinerii din sat se pregătesc să sărbătorească Anul Nou într-un mod aparte, tradiţional. Ioan Iepure ne spune că tinerii au reînviat tradiţia strămoşească la Peceiu şi că de Anul Nou vor merge cu pluguşorul în tot satul. Iniţiativa este a preotului din sat, Florin Botofan, care a reuşit să strângă în jurul lui un grup de tineri care să se ocupe de conservarea şi ducerea mai departe prin timp a tradiţiilor din Peceiu. Astfel, în seara de Anul Nou, un grup de zece tineri în frunte cu guda stop_coloana  (n.r. – starostele) Voicu Pătcaş vor vesti anul nou în tot satul. Grupul de tineri se va îmbrăca în straie tradiţionale şi va confecţiona un plug de lemn care va fi tras de doi cai roşii împodobiţi, pe care-l vor trage prin tot satul. În fruntea tinerilor va sta guda (n.r. – în limbaj tradiţional, cel care uneşte), călare pe un cal alb, care le va vesti sătenilor la fiecare poartă din sat începutul noului an şi le va ura noroc în anul care vine.
Datina spune că în prima zi a anului nou gazdele trebuie să aibă grijă cine le trece pragul casei. Primul care trebuie să treacă pragul casei trebuie să fie un bărbat, care aduce cu sine putere şi belşug pentru familia gazdă. „Dacă la Anu Nou îţi intră prima dată în casă o femeie e semn rău, în casă va fi sărăcie. Dacă în casă va intra primul un bărbat anul ce va urma va fi un an bun, roditor”, ne spune un bătrân al satului Peceiu.
Ioan Iepure ne-a explicat de unde vine această dragoste pentru tradiţii a peceenilor. „Satul Peceiu are tradiţiile sale, pe care nu vrem să le lăsăm să dispară. Cu ajutorul preotului, care este tânăr, am reuşit să strângem tinerii din Peceiu în jurul celor mai în vârstă pentru a-i învăţa tradiţiile satului. Tinerii au înţeles că este nevoie să ducă mai departe tradiţia, pentru că aceasta este punctul de referinţă al unei comunităţi şi mijlocul prin care ei se identifică printre alte culturi. De aceea au ales să recreeze Crăciunul şi Anul Nou tradiţional. Meritul este, pe de o parte, al tinerilor din sat şi, pe de altă parte, al preotului, al Asociaţiei Fii Satului şi al starostelui Voicu Pătcaş”, ne-a povestit Ioan Iepure.