Klaus Iohannis a depus jurămantul in calitate de preşedinte al Romaniei
Preşedintele ales al României, Klaus Iohannis, a depus ieri la ora 12.00 jurământul de învestitură în cea mai mare funcţie din stat. Iohannis a depus jurământul în faţa plenului reunit a celor două camere, Senat şi Camera Deputaţilor.
Iohannis a fost însoţit la intrarea în sală de către Călin Popescu Tăriceanu. Şedinţa comună a fost deschisă de Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor. Înainte de depunearea jurământului, preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a prezentat Hotărârea privind validarea alegerii preşedintelui României. La ceremonie au asistat numeroşi invitaţi, printre care şi foştii preşedinţi Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, patriarhul Daniel, arhiepiscopul romano-catolic de Bucureşti, Ioan Robu, şi principele Radu.
Iohannis are planuri radicale pentru viitorul României
Iohannis, după ce a depus jurământul, a vorbit în primul său discurs despre importanţa funcţiei pe care o deţine. “Stau aici, în faţa dumneavoastră, conştient de miza acestui moment pentru viitorul României. Sunt recunosător şi onorat de încrederea pe care cetăţenii României mi-au acordat-o, acea de a fi preşedintele lor, şi îi asigur că voi fi preşedintele tuturor românilor. Sunt profund mişcat de dragostea de ţară care a stat în spatele participării la vot, de aspiraţia spre libertate şi proprietate a românilor. România lucrului bine făcut este angajamentul luat şi cu care pornesc pe acest drum. Vreau ca la final de mandat oamenii să vadă că am făcut legi durabile, instituţii solide. Trebuie să ne apucăm de treabă. Lucrurile nu se vor întâmpla peste noapte”, a declarat Klaus Iohannis în primul său discurs din Parlament.
Într-un interviu acordat cotidianului brita-nic The Independent, preluat de Mediafax, Iohannis a declarat că pregăteşte măsuri radicale care să schimbe faţa României. Printre aceste măsuri se numără consolidarea statului de drept şi combaterea corupţiei. “Alegerea mea a fost cu siguranţă o surpriză pentru analişti şi chiar pentru susţinătorii mei – dar mai ales un şoc uriaş pentru mulţi dintre poli-ticienii români”, a declarat Iohannis.
“Cred că am avut prea mult spectacol, prea multă dezbatere sterilă şi nu suficiente soluţii”, a declarat Iohannis, afirmând că le va cere cetăţenilor să accepte mai mulţi ani de austeritate. “Trebuie să se schimbe multe”, a afirmat Iohannis. “La sfârşitul mandatului meu, România trebuie sa fie o democratie mai funcţională. Pâna atunci, nimeni nu ar trebui sa puna la îndoiala statul de drept în România. Sistemul de educatie ar trebui să fie suficient de bun pentru a ne face mândri. Oamenii ar trebui să primească tratamente decente în spitale. Şi economia ar trebui să fie suficient de bună pentru a încuraja românii care locuiesc în străinătate să se întoarcă acasa”, a spus preşedintele ales, Klaus Iohannis.
Băsescu a făcut bilanţul celor 10 ani în care a fost preşedinte
Preşedintele României timp de 10 ani (2004 – 2014), Traian Băsescu a ţinut sâmbătă o conferinţă de presă în care a prezentat un bilanţ al mandatelor lui fruntea ţării. Preşedintele Traina Băsescu a declarat sâmbătă că România este o ţară sigură din punct de vedere al securităţii şi nu riscă o invazie, dar sunt necesare investiţii în armată. Băsescu a mai afirmat că “a pus virgulă” după mandatul lui Iliescu şi a îmbunătăţit ceea ce trebuia îmbunătăţit. Băsescu a ţinut să precizeze şi că România este o ţară care furnizează securitatea NATO şi inclusiv SUA, prin scutul anti-rachetă de la Deveselu.
Băsescu a ţinut să comenteze şi prezenţa României în UE în cei zece ani de mandat ai săi. “UE este singura opţiune viabilă pentru a ajunge la prosperitate, cândva. Aşa cum pentru securitate nu avem alternativa la NATO, pentru cresterea nivelului de trai nu avem altă alternativă decât UE. Schengen si absorbtia ţin de Guvern. Suntem departe de imaginea pe care ne-o facem când vorbim de noi si de UE. Este la fel ca în cazul garantarii securităţii prin NATO”, a spus sâmbătă preşedintele Traian Băsescu.
Băsescu a mai vorbit despre perioada de criză pe care a reuşit să o gestioneze cu ajutorul UE şi cu precădere al Germaniei. “A fost perioada crizei. În interiorul UE era un curent puternic de separare a zonei euro de zona non euro. Am avut şansa unei Germanii care nu a vrut două categorii de state în Europa. Cu sprijinul Germaniei, am avut dreptul de a fi partenerii la deciziile ce vizau zona euro. Am devenit parteneri în zona Euro plus. România participă o dată pe an la reuniunea grupului din zona euro. Am adoptat Tratatul fiscal, care stabileste ca statele sa îsi garanteze dezvoltarea si prosperitatea din resursele pe care le produc”, a spus Traian Băsescu.
Ultimul aspect despre care a vorbit preşedintele Traian Băsescu a fost statul de drept. “România a facut progrese uriase din 2004. Progresele din justitie nu s-au datorat neparat schimbarii legilor. Procuro-rii şi judecătorii au simţit nevoia schimbării, ca oamenii politici nu mai sunt intangibili (…) oamenii, judecătorii şi procurorii nu s-au mai temut de factorul politic”, a mai amintit Traian Băsescu.
