In mesajul rostit de Ziua Națională prefectul i-a chemat acasă pe romanii din străinătate

Cuvântul prefectului județului Sălaj, Ionel Ciunt, rostit la manifestările de 1 Decembrie organizate la Zalău, a atras atenția prin conținut, mai ales că prefectul a vorbit liber, din convingere, și nu a ținut un discurs propagandistic prelucrat. Redăm integral spusele prefectului și am avut curiozitatea să-l detaliem împreună cu Ionel Ciunt, pentru a sublinia aspectele importante ale discursului

„Fiecare națiune, fiecare țară din lume își are momentele sale de strălucire istorică. Momente care, în timp, devin repere istorice și care sunt rememorate din generație în generație. Cea dintâi carte a românilor, istoria, ne învăță că unul dintre aceste momente de strălucire istorică a românilor a fost și este 1 decembrie 1918. A fost un moment în care poporul român a știut să valorifice admirabil o conjuctură internațională favorabilă nouă. Sărbătorim așadar astăzi (1 Decembrie – n.r.) Ziua Națională a României. Sunt 96 de ani de când cetatea de la Alba Iulia a găzduit între zidurile sale poporul român din Transilvania. În cetatea în care, cu ceva vreme în urmă, intrase triumfal marele voievod Mihai Viteazu, tot pentru a-i uni pe români, s-au adunat de această dată 1.228 de delegați oficiali și peste 100.000 de oameni din popor, care au dorit și au vrut să fie martori la mărețul eveniment, la împlinirea visului de aur al românilor. Adunarea s-a desfășurat într-o atmosferă de sărbătoare. Steagurile tricolore fluturau pretutindeni. Iar după citirea rezoluției Unirii, la ceasurile 12 ale zilei, Unirea era săvârșită. România era oarecum întreagă, pentru că avea alături de ea leagănul care ocrotise copilăria, Ardealul. Iar jertfele și suferințele acestei nații n-au rămas spulberate, ci ele s-au finalizat în actul de unitate națională, fără a fi nevoie de vreo victorie armată, ci doar dorința și voința de unitate a dat o forță extraordinară și a mișcat întreaga națiune. Această emulație, această dorință a lor de unitate a dus la împlinirea și la înfăptuirea statului național român. Retrăim în fiecare an momentul istoric de la Alba Iulia, chiar dacă poate purtăm în suflet și o lacrimă tăcută pentru teritoriile românești care sunt în afara granițelor țării. Socotesc că este bine astăzi (de 1 Decembrie – n.r.) să ne gândim mai mult ca și în alte zile la părinții noștri, la copiii noștri, la prietenii noștri care sunt în afara țării și să le spunem că așteptăm să se întoarcă acasă. Să le spunem că suntem preocupați să creăm condiții ca ei să-și poată găsi un rost în țara lor, lângă familiile lor”.

Pentru că subiectul românilor plecați peste hotare este unul sensibil și a creat o mulțime de nemulțumiri și în timpul alegerilor prezidențiale, i-am luat un interviu prefectului, pentru a afla care ar fi impactul asupra economiei țării dacă românii s-ar întoarce acasă și ce condiții ar trebui să creeze guvernul pentru întoarcerea acestora.

Graiul Sălajului: De ce ați simțit nevoia să vorbiți de românii plecați în străinătate de Ziua Națională a României?

Ionel Ciunt: Mi s-a părut un moment foarte protrivit să ne gândim, așa cum am spus, poate mai mult decât în alte zile, la cei plecați în afara granițelor țării. Pentru că, de Ziua Națională, indiferent că ești acasă, indiferent că ești în afara granițelor, ești român și trebuie să simți românește. Sigur, cei care au plecat în afara țării au avut cel puțin două motive importante pentru care au plecat. Unii au avut locuri de muncă și și-au putut face un rost acasă, dar au fost nemulțumiți poate de condițiile în care își desfășurau activitatea și au dorit să facă performanță la nivel european. Mă refer în special la medici și la cei din domeniul IT. O altă categorie sunt cetățenii români care chiar nu și-au găsit un loc de muncă în România. Pentru amândouă categoriile, indiferent stop_coloana că și-au găsit un loc de muncă aici și vor să facă performanță sau nu și-au găsit un loc de muncă și trebuie să-și câștige existența în afara țării, este important să găsim și să creăm condițiile de a-i determina să se întoarcă acasă. Este important să-i aducem acasă, pentru că în general forța de muncă plecată în afara țării este o forță de muncă tânără. Sunt oameni, așa cum am zis, unii dintre ei foarte bine pregătiți, oameni cu care statul român și societatea în ansamblul ei a cheltuit. Nu e de ici, de colo să formezi un tânăr în domeniul IT sau un medic și după aceea să nu beneficiezi de serviciile pe care el ți le poate oferi. Cred că ceea ce a început Guvernul Ponta – și mă refer aici la crearea de locuri de muncă prin reducerea CAS-ului, programele care s-au extins și în diapora „Prima Casă” și „Prima Mașină” pentru tineri – sunt câțiva pași care-i pot determina pe cei plecați în afara țării să se întoarcă acasă și să-și găsească un rost în țara lor și lângă familiile lor.

G.S.: Ce ar însemna pentru economia României ca trei milioane de români să se întoarcă? Dacă nu au un loc de muncă în momentul în care se întorc?

I.C.: Fără îndoială, aproximativ trei milioane de oameni care ar putea la un moment dat să producă și să fie angrenați în economia națională este un lucru extrem de important. Sigur, așa cum am spus adineaori, trebuiesc create condițiile ca ei să se întoarcă acasă. Fiecare om care are capacitatea de a munci înseamnă o plus valoare, înseamnă ceva mai mult la PIB-ul național. Ori economia în ansamblul ei trebuie să aibă forță de muncă. Antidotul pentru sărăcie este crearea avuției. Ori avuția nu o poți crea decât dacă muncești. Și cei care sunt plecați în afara țării, 85 – 90 la sută dintre ei muncesc, ar fi extrem de important pentru economia națională să vină acasă și să contribuie aici la creșterea Produsului Intern Brut.

G.S.: Spuneați că trebuie să se îndeplinească anumite condiții, trebuie Guvernul să le creeze. Despre ce condiții vorbiți?

I.C.: În primul rând, condiția prioritară pentru a-i determina să vină acasă este crearea locurilor de muncă. Apoi, există programe atractive pentru cei care sunt plecați în străinătate și am menționat „Prima Casă” și „Prima Mașină” pentru tineri. După aceea trebuie gândite proiecte pe fonduri europene, care să-i determine pe tineri să-și facă o afacere în mediul rural, în mediul urban, acolo unde ei își au domiciliul. Și la noi se poate lucra în agricultură foarte bine, pentru că România, și Sălajul, au acest potențial agricol. Orice tânăr care lucrează acum în Italia sau în Spania, mă refer în zona agricolă din țările respective, pot să-și facă și acasă o afacere și, așa cum am spus, din veniturile lor să contribuie la bugetele locale și în final la bugetul național. Sunt câteva lucruri importante pe care Guvernul încearcă și sper și cred că va reuși să le facă pentru tinerii plecați în afară. Dar nu numai pentru tineri. Și pentru cei mai în vârstă, că sunt români plecați care au peste 45 sau 50 de ani, care și-ar putea găsi un rost acasă. Din discuțiile pe care le-am avut cu ministrul Fondurilor Europene la vizita domniei sale în Zalău, în urmă cu aproape o lună, mi-am dat seama că există aceste preocupări din partea guvernului. Sigur, ei trebuie să aibă capacitatea, mă refer la cei care se ocupă de aceste lucruri, în special Ministerul Fondurilor Europene, trebuie să aibă capacitatea și înțelepciunea să explice Comisiei Europene că și în România se pot crea plantații de căpșuni și de vișini și se pot face ferme zootehnice. Iar beneficiarii acestor investiții pot fi chiar românii plecați peste graniță și care deja au o bună practică din străinătate, aș zice eu, pe care ar putea să o aducă acasă în localitățile lor.