Ioanichie Druhora – un sălăjean din armata lui Avram Iancu

Ioanichie Druhora a fost unul dintre cei mai importanţi colaboratori ai lui Avram Iancu – cunoscut şi Craiul Munţilor – în timpul Revoluţiei de la 1848 împotriva dominaţiei maghiare. În timpul Revoluţiei care a cuprins întreaga Europă, se iscă pe colinele transilvănene numeroase revolte împotriva jugului maghiar de la acea vreme. Printre ţăranii răsculaţi împotriva nobililor maghiari s-a aflat şi Ioanichie Druhora. În scurt timp, Ioanichie ajunge un om de seamă în rândurile revoluţionarilor conduşi de Avram Iancu. În timpul “Primăverii Popoarelor” de la 1848, Ioanichie Druhora devine rapid căpitan de seamă în armata lui Iancu şi se ridică împotriva la-tifundarilor din comuna Hida. Ioanichie Druhora primeşte comanda lăncierilor români care au opus rezistenţă în ţinutul românesc al Transilvaniei împotriva trupelor conduse de ungurul Lajos Kossuth. După ce, de nenumărate ori, români s-au luptat cu trupele ungureşti, la 1849 revoluţia română ia sfârşit. Druhora îşi găseşte sfârşitul în urma unei lupte ce a avut loc în hotarul satului Dragu. La 1849, în Dragu, lăncierii români în frunte cu Ioanichie Druhora au un contact sângeros cu trupele maghiare. Druhora îşi găseşte sfârşitul în fruntea oastei, fiind ucis cu brutalitate de trupele ungureşti trimise de la Buda pentru “a face ordine” pe meleagurile sălăjene şi a impune dictatorial dominaţia şi conducerea maghiară.

Troiţa lui Druhora de la Chendrea

Ioanichie Druhora este patronul spi-ritual al Şcolii Gimnaziale Chendrea. Pe drumul care trece pe lângă Dealul Şurii, care face legătura între comuna Hida şi oraşul Jibou şi care trece prin Chendrea se poate vedea înălţându-se falnic pe colina sălăjeană troiţa în memoria lui Druhora. Deasupra unei plăcuţe de marmură care aminteşte de Druhora stau placate două statuete din aramă care înfăţişează un înger, simbolul ceresc ce are în pază trecătorii, şi o cruce, care aminteşte că ardelenii sunt neam din neam românesc, creştini ortodocşi. stop_coloana Sub însemnele religioase, cele trei culori ale steagului românesc se înfăţişează pentru a rememora trecutul românilor din Transilvania, durerea şi suferinţa românilor sub dominaţia străină. Sub tricolor, pe monument sunt încrucişate două săbii, ca semn de rememorare pentru cine a fost patriotul Ioanichie Druhora, comandant în oastea lui Iancu.
Monumentul a fost construit în vara anului 2002. A fost ridicat de credincioşii satului Chendrea, avându-l ca meşter pe Ioan Morar, ajutat de membrii Consiliului Parohial şi de Vasile Ianchiş, sub îndrumarea directă a preotului satului, Ghiorghe Sâia.
La Chendrea se găseşte şi o placă comemorativă dedicată eroilor căzuţi la datorie pentru apărarea neamului, a limbii, a graiului, a credinţei strămoşeşti şi a hotarelor Patriei. De la Chendrea au plecat români şi în Răscoala de la Bobâlna de la 1437 – 1438, şi la Revoluţia de la 1848, dar şi în cele două mari conflagraţii mondiale, Primul Război Mondial (1914 – 1918) şi Al Doilea Război Mondial (1939 – 1945).