Cinismul din farmacie
O farmacie este ca o mină de aur. Nu degeaba au apărut ca ciupercile prin tot Zalăul, indiferent că țin de mari lanțuri farmaceutice sau sunt afaceri individuale. Consumul de medicamente este tot mai mare. Iar calea spre profit este, desigur, adaosul comercial astronomic pe produse de care omul nu se poate lipsi. Dacă ai primit medicamentul compensat 50 la sută, lași la farmacie 70 – 80 la sută din prețul medicamentului, pentru că sistemul de sănătate decontează jumătate din prețul de referință al medicamentului, nu din prețul lui efectiv. Pe rețetele compensate scrie că farmacistul te-a informat că prețul de referință al medicamentului este mai mic decât prețul de vânzare al produsului. Ori această informare nu se face, în majoritatea cazurilor. Și business-ul ia amploare cu cardul de fidelizare, ca în orice afacere cu puncte pentru tigăi de teflon. Ai card, ești client fidel și afli târziu sau niciodată că la farmacia cu card prețul produselor e mai mare cu mult decât în altă parte, iar bonusurile de pe card valorează cât o ceapă degerată. Ca în orice business, cross-marketingul e la el acasă. Pe lângă medicament ești îmbiat cu un produs naturist care sigur te face bine dacă drogul prescris de medic dă rateuri. Așa că îți iei cu 25 de lei niște verdețuri pastilă și când ajungi acasă vecina îți spune că și le-a luat cu 9 lei alaltăieri de la Plafar. Dacă nu ar fi vorba de clienți care se pot numi și săraci bolnavi nu am spune că în farmacii e mult cinism.
