Subfinanţarea este cea mai mare ameninţare pentru invăţămantul sălăjean

Raportul privind starea învăţământului sălăjean pe anul şcolar 2013 – 2014 întocmit de Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Sălaj şi publicat la sfârşitul săptămânii trecute subliniază care sunt ameninţările pentru învăţământul sălăjean, punctând de asemenea aspectele pozitive.

Profesorii se adaptează greu la noile medode de predare

Inspectorii şcolari au remarcat o serie de aspecte negative legate de modul de predare al dascălilor. Printre acestea se numără faptul că unii profesori nu-i implică aproape deloc pe elevi în procesul de predare. Unii profesori încă mai predau în stilul tradiţional, predare-evaluare, fără să-i implice pe elevi. Inspectorii au mai remarcat că unii profesori nu îi pun pe elevi să lucreze în echipă suficient, iar acest lucru duce la neglijarea deprinderii de lucru în echipă. Mai mult, unii profesori nu se desprind de ma-nualul de la clasă când vine vorba de predare, chiar dacă acestea nu sunt în concordanţă cu programele şcolare. Inspectorii au remarcat că unele cadre didactice nu respectă structura subiectelor de la Examenele Naţionale (Evaluare Naţională şi Bacalaureat) în elaborarea şi aplicarea lucrărilor semestriale. Asta explică de ce mulţi elevi au rezultate slabe la examene.

Elevii care învaţă mecanic şi sunt semianalfabeţi

Nu numai profesorii au fost cei “investigaţi” în inspecţiile şcolare. Chiar dacă progresul realizat de majoritatea elevilor în cadrul lecţiilor este bun, e-xistă şi aspecte negative pe care inspectorii le-au remarcat la clasă. Există clase în care elevii nu sunt obişnuiţi cu munca în echipă, spun inspectorii. E şi normal, din moment ce nu sunt încurajaţi să lucreze în echipă şi să-şi dezvolte capacităţile de muncă în echipă.
Inspecţiile au mai scos la iveală şi faptul că elevii sunt rareori puşi în situaţia de a identifica probleme sau situaţii-problemă pe care să le anali-zeze din perspective diferite şi să le soluţioneze aplicând ceea ce au învăţat.
Preocupant este faptul că unii elevi învaţă mecanic, nu logic şi conştient. Îngrijorător de frecvente sunt, potrivit inspectorilor, scrisul ilizibil şi omisiunile de litere.
Un alt aspect îngrijorător este faptul că nu toţi părinţii sunt conştienţi de importanţa pregătirii elevilor pentru e-xamenele naţionale, iar asta face ca un număr de elevi, ale căror rezultate sunt sub medie, să absenteze de la orele de pregătire.

Părinţii care nu se implică în formarea şi educarea propriilor copii

Relaţia şcoală-familie-comunitate a fost şi ea pusă sub lupă de către inspectori în anul şcolar precedent. Cu toate că există o relaţie bună de colaborare între conducerea şcolilor şi autorităţile locale, iar părinţii sunt consultaţi cu regularitate în legătură cu problemele şcolii, există cazuri în care e necesar să se tragă un semnal de alarmă. Dintre aspectele negative remarcate de inspectori, îngrijorător este faptul că e-xistă un număr semnificativ de părinţi care nu se implică în formarea şi educarea propriilor copii. stop_coloana Mai mult decât atât, inspectorii au remarcat că e-xistă părinţi care nu participă la întâlnirile organizate de şcoli, sunt reticenţi sau chiar ostili la sugestiile făcute de cadrele didactice. De asemenea, inspectorii punctează că familiile defavorizate nu cola-borează cu şcoala şi nu asi-gură copilului condiţii pentru o educaţie potrivită.

Puncte slabe şi ameninţări în învăţământul sălăjean

Pentru a identifica care sunt problemele cu care se confruntă învăţământul sălăjean şi cum ar putea fi acestea rezolvate, reprezentanţii ISJ Sălaj au întocmit în planul managerial pentru anul şcolar 2014 – 2015 o analiză a punctelor tari şi a punctelor slabe din învăţământul sălăjean, precum şi a oportunităţilor şi ameninţărilor identificate.
Printre punctele tari, inspectorii şcolari au remarcat încadrarea în proporţie de 98 la sută a unităţilor de învăţământ cu personal didactic calificat, obţinerea de către elevi a unor rezultate bune la examenele naţionale (locul 21 pe ţară la rezultatele obţinute la Evaluarea Naţională şi locul 11 pe ţară la rezultatele obţinute la Bacalaureat), existenţa unei reţele şcolare bine structurate şi rezolvarea rapidă, transpa-rentă şi eficientă a conflictelor, sesizărilor şi reclamaţiilor.
Învăţământul sălăjean are însă şi puncte slabe. Dintre cele remarcate de ISJ Sălaj amintim fluctuaţia personalului didactic din mediul rural; scăderea numărului de elevi; înregistrarea unui număr mare de absenţe nemotivate per elev în unele şcoli şi cazurile de abandon şcolar; licee tehnologice cu promovabilitate zero la Bac; lipsa dotărilor moderne din laboratoare şi cabinete de specialitate; lipsa condiţiilor necesare obţinerii avizului sanitar în unele şcoli.
Odată cu identificarea punctelor slabe, inspectorii şcolari au trecut în revistă şi ameninţările la adresa învăţământului sălăjean. Vorbim de neîncadrarea unităţilor de învăţământ în bugetul alocat conform finanţării în funcţie de numărul de elevi, ceea ce duce la probleme cu plata salariilor profesorilor. De asemenea, slaba motivarea financiară a dascălilor este o altă ameninţare pentru învăţământ. Ameninţări mai sunt şi existenţa unor grupuri sociale defavorizate, o corelaţie scăzută între oferta educaţională şi cerinţele de pe piaţa muncii, precum şi incapacitatea financiară a unor autorităţi publice locale de a asigura fonduri pentru naveta dascălilor, întreţinerea microbuzelor şcolare şi reabilitarea clădirilor şcolilor.
Printre oportunităţile cele mai importante pentru învăţământul sălăjean, reprezentanţii ISJ Sălaj au remarcat interesul unor agenţi economici în pregătirea profesională a elevilor prin dotarea laboratoarelor de specialitate, posibilitatea accesării unor fonduri europene nerambursabile şi sprijinirea accesului la învăţare pentru elevii cu statut socio-economic scăzut prin programe de tip “A doua şansă”.