Sălajul are doar cinci produse tradiţionale atestate deocamdată

Dacă anul trecut Sălajul se putea mândri cu 160 de produse tradiţionale (10 produse lactate, 24 de produse din carne, 103 produse de panificaţie), iată că până la ora actuală, după noile reglementări, sunt atestate doar cinci produse tradiţionale. Este vorba de cârnaţi de casă afumaţi, pecie lungă, cârnăciori picanţi afumaţi, “peştişor” afumat şi clisă afumată, toate ale unui singur producător, potrivit lui Valentin Duca, director executiv al Direcţiei Agricole Judeţene Sălaj.
Din aceeaşi sursă mai aflăm că o altă firmă de preparate din carne a depus dosare pentru a obţine atestat pentru cinci produse tradiţionale. Asociaţia Producătorilor de Pălincă din Sălaj a depus nouă dosare pentru atestarea ca produs tradiţional a nouă feluri de pălincă. Dosarele au fost respinse, pentru că atestarea se poate face doar pentru persoanele fizice sau juridice. Preşedintele asociaţiei, Grigore Ardelean, va depune din nou dosarele pentru atestarea pălincii, în nume propriu.
Termenul limită până la care se mai poate solicita atestarea de produse tradiţionale este de 30 noiembrie. Aici, Valentin Duca a ţinut să facă o precizare, aceea că termenul de 30 noiembrie se referă la cei care au avut atestat de produse tradiţionale şi acum trebuie să le reatesteze. Producătorii care solicită pentru prima dată atestarea produselor tradiţionale o pot face şi după 30 noiembrie, în orice perioadă a anului.

Condiţiile nu-s tocmai la îndemâna oricui

În luna decembrie a anului trecut a intrat în vigoare Ordinul comun al Ministerului Agriculturii, Ministerului Sănătăţii şi Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor stop_coloana ce reglementează atestare produselor tradiţionale. Prea erau multe la un moment dat, în jur de 4.000 de produse tradiţionale atestate la nivel naţional. Unele doar cu numele. Pentru ca un produs să figureze în Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale. el trebuie să îndeplinească o serie de condiţii. În primul rând trebuie să fie fabricat din materii prime locale, pe teritoriul României, să prezinte o reţetă tradiţională specifică locului, să aibă în procesul de obţinere şi operaţiuni de prelucrare realizate manual. Nu trebuie să aibă în compoziţie aditivi alimentari şi mai ales trebuie să se distingă de alte produse similare din aceeaşi categorie.
Numai că pentru a demonstra că îndeplineşti aceste condiţii, îţi trebuie nervi de oţel şi trudă de Sisif. Unul dintre solicitanţii atestatului de produs tradiţional spune că pentru fiecare produs trebuie întocmită o documentaţie stufoasă, un dosar aparte, care include cel puţin 300 de file. Potrivit noilor reglementări, produsul tradiţional trebuie să aibă şi o poveste, veche de cel puţin 50 de ani. Unii producători, mai isteţi, o inventează, că fără poveste, produsul nu-i tadiţional. Alţii, coleşiţi de birocraţie, renunţă la atestarea produsului, chiar dacă-i sută la sută tradiţional.