Guvernul se laudă cu “intenția” de a mări din nou, din ianuarie, salariul minim pe economie
În plină campanie electorală, Ministrul Muncii, Rovana Plumb, anunță intenția Guvernului de a majora din ianuarie salariul minim brut pe economie cu 75 de lei, urmând ca acesta să ajungă la 975 de lei. Rovana Plumb a precizat că stabilirea anuală a salariului minim garantat în plată este prevăzută în Codul Muncii. “Angajatorul este obligat să garanteze în plată un salariu brut lunar cel puțin egal cu salariul de bază minim brut pe țară”, spune Codul Muncii. De asemenea, majorarea salariului minim brut pe economie se face obligatoriu de către angajator pentru toți angajații. Potrivit Codului Muncii, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabilește prin hotărâre de Guvern, după consultarea sindicatelor și a patronatelor.
Salariul minim brut pe țară a fost majorat în 2014, prin hotărâre de Guvern aprobată în noiembrie 2013. De la 1 ianuerie 2014, salariul de bază minim brut pe țară a fost majorat de la 800 la 850 de lei, iar din iulie, acesta este de 900 de lei, pentru un program complet de lucru de 168 de ore în medie pe lună, reprezentând 5,357 de lei pe oră. |i în 2013, salariul de bază minim brut a crescut în două etape, cu câte 50 de lei. Din 1 februarie 2013, salariul minm pe economie a fost 750 de lei și, de la 1 iulie, a urcat la 800 de lei re-prezentând 4,74 lei pe oră. În 2012, salariul de bază minim brut a fost de 700 de lei lunar, iar în 2011 a fost de 670 de lei lunar.
Angajatorul nu poate negocia și stabili salarii de bază prin contractul individual de muncă sub salariul de bază minim brut orar pe țară, conform prevederilor Legii 53/2003 – Codul Muncii.
Statul ia înapoi angajatorilor jumătate din ce le-a dat prin reducerea CAS
Anul acesta, Guvernul Ponta a luat o măsură importantă pentru ușurarea poverii fiscale a angajatorilor, prin reducerea CAS (contribuția la asiguări sociale) la angajator cu 5 procente. Astfel, la un salariu minim brut pe economie de 900 de lei, un angajator a plătit până acum o contribuție la CAS de 187 de lei pentru un anagajat. De la 1 octombrie, după scăderea contribuției la CAS cu 5 procente, angajatorul are de plătit cu 45 de lei mai puțin pentru un salariu. La un angajator cu 10 angajați, diferența de 450 de lei se simte. Cu acești bani plăteste contribuțiiile totale aferente salariilor a încă doi angajați cu salariul minim pe eco-nomie. Deci, o măsură salutată de mediul economic.
stop_coloana Numai că o nouă majorare a sa-lariului minim brut dă peste cap calculele angajatorilor. Cumulate, contribuțiile angajatorului pentru un munictor, plătit cu salariul minim de 900 de lei ajung la 223 de lei. Dacă salariul minim va fi majorat cu 75 de lei, suma pe care angajatorul o datorează statului pentru un salariat crește la 251 de lei, adică cu 28 de lei. Putem spune că statul ia înapoi jumătate din ce a lăsat angajatorului prin reducerea CAS..
Președintele Camerei de Comerț Sălaj explică în ce condiții este benefică o majorare a salariului minim pe economie
Președintele camerei de Comerț și Industrie Sălaj, dr. ec. Vasile Pădurean, este de părere că majorarea salariului minim brut pe economie este o măsură firească și utilă într-o economie europeană. Dar că ar trebui făcută cu precauție. “Creșterea salariului este benefică în România, din două motive. Stimulează consumul, este benefic pentru industrie și servicii, cu beneficiile care decurg de aici. În al doilea rând, poate conduce la o creștere a puterii de cumpărare a angajaților, ceea ce este benefic în mod direct pentru salariați”, apreciază Pădurean. “Dacă această creștere de salariu minim e precedată și de creșterea productivității, capitol la care economia românească este deficitară, în raport cu economia statelor dezvoltate, este un lucru firesc majorarea”, subliniază economistul, care este și unul dintre cei mai importanți trei angajatori din județ. Pădurean mai spune că modificarea salariului minim trebuie să aibă o bază. “Dacă această majorare, oricât de mare sau de mică, n-are nici un beneficiu și nu e o urmare a creșterii competivității economice, atunci motivația creșterii salariului minim e benefică doar pe jumătate, pentru că nu este rezultatul unei activități sporite a angajatului. În principiu, angajatorii din România își doresc salariați bine motivați, în mod cert, condiționat de o mai bună eficiență a utilizării forței de muncă, cu evidentă consecință și într-o valoare adăugată mai mare a produselor și serviciilor realizate în România, astfel încât acestea să poată cuncura de la egal la egal cu produsele care se vând în spațiul european și înafara acestuia”, ne-a declarat președintele Camerei de Comerț și Industrie Sălaj.
