Au şi cardurile de sănătate hibele lor
Până vineri, în Sălaj au ajuns în jur de 80.000 de carduri naţionale de sănătate. Potrivit lui Dorin Terec, directorul Oficiului Judeţean de Poştă Sălaj, 85 la sută dintre cardurile sosite au fost deja distribuite.
Deocamdată, posesorii cardurilor le pot pune în ramă sau pe fundul lădoiului, pentru că nu-şi au utilitate. Cert este că până la sfârşitul anului, toţi medicii de familie din judeţ au obligaţia de a-şi procura cititoarele de card. Cel puţin aşa susţine Marius Tăut, directorul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate. Numai că cititoarele de card nu vor arăta grupa sanguină a pacientului, nici Rh-ul şi nici dacă pacientul este sau nu donator de organe. Ca să îţi inscripţionezi pe card informaţii opţionale, precum cele amintite mai sus, pacientul va trebui să scoată bani din buzunar. El va trebui să plătească analizele după rezultatul cărora se va stabili grupa sanguină ori Rh-ul, pentru că aceste analize nu sunt incluse în pachet.
Referitor la acceptul sau refuzul de a dona organe, Marius Tăut spune că trebuie făcute demersuri legale. stop_coloana Declaraţia verbală nu are nici o valoare. Pacientul trebuie să meargă la notar să dea o declaraţie autentificată şi abia după aceea acceptul sau refuzul are valoare legală. Asta înseamnă din nou bani şi purtat pe drumuri. Cu toate că diagnosticele de risc vital se află de cinci-şase ani în programul informatic SIUI, utilizat în sistemul medical, ele nu au fost inscripţionate vizibil pe card, sunt înregistrate informatic în acesta şi pot fi citite doar cu cititoarele electronice de card. Dacă ţi se întâmplă să cazi în drum, până când cei care îţi acordă primul ajutor găsesc un cititor de card poţi ajunge, Doamne fereşte, oriunde pe lumea cealaltă. De ce nu s-au inscripţionat direct pe card măcar diagnosticele de risc vital, grupa sanguină şi Rh-ul, e greu de explicat.
