Sănătatea din Sălaj suferă din lipsă de dotări şi de medici, de salarii mici şi de… reformă
Sistemul sanitar se confruntă cu numeroase probleme. Acest lucru nu afectează doar personalul din sistemul sa-nitar, ci şi beneficiarii acestuia, oamenii care au nevoie de îngrijiri, dar care de multe ori renunţă să mai ceară ajutor când văd de ce probleme se izbesc la fiecare pas. Pentru a afla care sunt minusurile şi plusurile sistemului sanitar, i-am contactat pe câţiva din mai-marii judeţului.
Tiberiu Marc evidenţiază lipsa unui program de investiţii şi dotări cu aparatură medicală
Tiberiu Marc, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Sălaj, este de părere că “subiectul este vast”. În opinia sa, printre punctele pozitive ale sistemului sanitar se numără “preluarea managementului spitalelor publice de către autorităţile publice locale, creşterea sumelor, din fonduri europene şi locale, pentru lucrări de modernizare şi dotarea cu aparatură medicală, dezvoltarea sistemului medical de urgenţă SMURD”. În ceea ce priveşte aspectele negative, Marc a menţionat “subfinanţarea sistemului public de sănătate, tendinţa medicilor specialişti, în special a celor tineri, de a rămâne în centrele universitare sau de a pleca în străinătate, dezvoltarea insuficientă a îngrijirilor la domiciliu şi a celor paliative, în principal datorită sumelor `simbolice` alocate de CNAS, precum şi lipsa unui program de investiţii şi dotări cu aparatură medicală la nivel naţional”. Iar Tiberiu Marc vorbeşte în cunoştinţă de cauză, putând fi considerat “patronul” Spitalului Judeţean, a cărui administrare este asigurată de Consiliul Judeţean.
Căpîlnaşiu dă vina pe multele reforme neterminate
Primarul Zalăului şi co-preşedintele Alianţei Creştin Liberale (ACL) Sălaj, Radu Căpîlnaşiu, este de părere că una din marile probleme din sănătate o reprezintă multiplele reforme, neduse la bun sfârşit. “Este o problemă în mai multe zone instituţionale, şi în învăţământ şi în sănătate. Cum vine un ministru, vine cu o reformă, care nu e dusă până la capăt. Vine următorul, şterge tot şi o ia pe altă cale. La un moment dat se ajunge la nişte cheltuieli inutile. Cel mai bine ar fi să se stabilească un plan, să se pună în practică, iar cel care vine după să nu se grăbească să schimbe totul. Dacă doreşti să schimbi o concepţie, atunci pregăteşte-o, să fie gata în momentul în care ai nevoie”, afirmă Căpîlnaşiu.
“Un alt minus în sănătate este exodul medicilor. Este o problemă tot mai mare să reţii medicii în ţară, deoarece există o ofertă mult mai atrăgătoare în Occident. Asta va duce până la urmă la o deteriorare a actului medical. Problema aceasta o avem şi în Zalău”, precizează Căpîlnaşiu.
“Sunt şi lucruri bune (în sistemul sanitar – n.r.). De exemplu, aici la Zalău s-au accesat fonduri europene şi s-au îmbunătăţit condiţiile din spital. Eu zic că la nivelul Zalăului avem şi câteva secţii care sunt destul de bine acoperite şi nu stai cu stresul că numai dacă aju-ngi la Cluj mai scapi cu viaţă. Asta nu înseamnă că nu mai sunt destule secţii care necesită îmbunătăţiri. Avem un doctor foarte bun pe neurochirurgie (Alexandru Iosif – n.r.), care nu are posibilitatea tehnică de a face intervenţii pentru că nu are o masă chirurgicală omologată pentru operaţiile neurochirurgicale. Lucrurile trebuie să se aşeze, să fie un salariu corect şi pentru medici şi pentru asistente, pentru toţi cei care lucrează în mediul sanitar, în aşa fel încât să fie suficient pentru a-i oferi un trai decent, chiar dacă salariul nu va fi niciodată comparabil cu cel din Occident”, susţine Căpîlnaşiu.
Prefectul Ionel Ciunt spune că mai sunt multe de făcut
Prefectul judeţului, Ionel Ciunt, apreciază că sistemul a făcut o serie de paşi către normalitate”. “S-au redeschis 23 de spitale, s-a alocat o bursă lunară de 150 euro pentru medicii rezidenţi, s-a extins sistemul SMURD, s-au direcţionat bani către spitale pentru plata datoriilor şi asigurarea stocurilor de medicamente, s-a adoptat pachetul de servicii de bază, s-au modernizat unităţi medicale prin proiecte cu finanţare externă şi a intrat în vigoare o nouă listă de medicamente compensate şi gratuite. Aceste reforme au fost necesare şi binevenite, dar, obiectiv vorbind, mai sunt încă destule lucruri de îmbunătăţit în acest sistem pentru a răspunde exigenţelor tutoror factorilor implicaţi în acest domeniu atât de sensibil şi important”, susţine Ciunt.
“Cred că pe viitor trebuie să se găsească soluţii pentru atragerea medicilor de familie în comunele cu populaţie mică, achiziţionarea de aparatură performantă, finanţarea continuă pe baza unui buget bine stop_coloana stabilit a programelor naţionale de sănătate şi înfiinţarea în fiecare judeţ a unui cabinet de medicină stomatologică de urgenţă, finanţat de la bugetul de stat”, precizează prefectul.
“La nivelul judeţului nostru, Spitalul Judeţean de Urgenţă a fost modernizat graţie unor proiecte care au avut ca sursă de finanţare fonduri externe, alocări ale ministerului de resort sau alte parteneriate dezvoltate de Consiliul Judeţean. Prin implementarea acestor proiecte, în mod clar s-a îmbunătăţit calitatea serviciilor medicale acordate pacienţilor. Sper ca în viitorul apropiat şi restul spitalelor din judeţ să fie supuse unui astfel de proces de modernizare. Ştiu că personalul medical aşteaptă o infrastructură sanitară performantă şi o remuneraţie adecvată. Aceste probleme sunt în atenţia guvernării şi sunt convins că există voinţa de a le soluţiona”, ne-a explicat Ciunt.
Lucian Bode dă vina pe lipsa reformei
“Actualul sistem national de sănătate nu poate oferi servicii medicale de calitate (standardizate)”, spune deputatul Lucian Bode. “Reforma în sănătate, în opinia mea, trebuie să urmărească pacientul; reforma în sănătate înseamnă o transformare radicală a sistemului, care să garanteze pacientului că prime?te servicii medicale de calitate. Malpraxisul, în cele mai multe cazuri, este o consecinţă a lipsei reformei sistemului de sănătate”, punctează Bode.
Printre problemele majore identificate de deputatul PDL în sistemul de sănătate se numără “subfinanţarea şi plecarea specialiştilor din sistem, ca o consecinţă a subfinanţării”. “Dacă problema subfinanţării poate fi rezolvată, din păcate hemoragia de resurse umane calificate, în România anului 2014, este aproape ireversibilă”, a spus Bode. “Nici până azi nu am reuşit să avem medici de familie în fiecare comună, iar unele instituţii cu atribuţii în domeniu, în loc să elimine răul de la rădăcină, au preferat să-l ascundă sub preş (cazul copiilor intoxicaţi de la Pericei)”, a declarat Lucian Bode.
Bode subliniază că decizia Guvernului PDL de a transfera spitalele către administraţiile locale a fost eficientă. “Deşi unii prin Sălaj se dădeau de ceasul morţii ce vor face ei cu Spitalul Judeţean de Urgenţă, iată că preluarea acestuia de către Consiliul Judeţean Sălaj a permis finanţări europene de ordinul milioanelor de euro, finanţări care de la bugetul Ministerului Sănătăţii nu le-am fi primit nici în 100 de ani!”, a subliniat Lucian Bode.
Vegh atrage atenţia la salariile medicilor
Senatorul Vegh Alexandru, fost prefect al judeţului pe perioada în care s-au tranferat spitalele din judeţ către administraţiile publice locale spre administrare, a remarcat progresele care s-au făcut la Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău, la Spitalul “Dr. Ioan Puşcaş” din Şimleu Silvaniei şi la Spitalul din Crasna pe partea de reabilitare şi dotări cu aparatură medicală performantă. Fostul prefect spune că mai este de lucru la partea de personal, în ce priveşte specializarea cadrelor medicale şi salariile, dar şi în ce priveşte eficienţa actului medical. “Salariile nu reflectă activitatea medicilor. Încă nu este rezolvată problema asigurărilor sistemului medical şi acest du-te-vino între spital sau cabinetul medicului şi Casa de Asigurări de Sănătate pentru o adeverinţă de asigurat. O parte din probleme se vor rezolva prin introducerea cardului de sănătate. O altă parte negativă o reprezintă internările destul de lungi. La spital ar trebui să ajungă doar cazurile grave, iar cu banii astfel economisiţi s-ar putea cheltui mai mult pentru infrastructură sau s-ar putea mări salariile. Să nu uităm de prevenţie şi de rolul medicului de familie. Când s-a gândit şi preluat acest sistem al medicului de familie, după modelul altor ţări, medicul de familie ar putea fi sunat chiar şi noaptea. Iar acele ore de vizită la domiciliu să fie respectate. Nu ştiu dacă medicul e chiar pe teren zilnic, în intervalul orar care scrie pe uşa cabinetului”, spune senatorul cu privire la slăbiciunile sistemului de sănătate.
