Hai la vot in căutarea unui rău minuscul
A mai rămas o lună de zile până vom fi chemaţi la urne în primul tur de scrutin. Să ne alegem preşedintele. Al patrulea preşedinte din originala noastră democraţie. Avem 14 prezidenţiabili. Nu cred că o strângere de mână ori o poză făcută cu un candidat la o sărbătoare sunt motive serioase de a-i da votul. Eu, de pildă, mi-am făcut o poză cu Kelemen Hunor, la Zilele Maghiarilor din Sălaj. Asta nu înseamnă că îl voi şi vota, mai ales că şi-a dat cu stângu-n dreptu’ lansând proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc. Ca şi în campaniile anterioare, instinctul îi presează pe candidaţi să facă promisiuni care nu sunt de competenţa preşedintelui. Ce zice “Biblia” ţării nu e pe placul poporului, iar ce declară candidaţii nu spune Constituţia. Despre proiecte de ţară, politica externă şi rolul preşedintelui ca şi garant al unităţii şi integrităţii teritoriale se vorbeşte mult şi fără rost. Mă gândesc ce proiect viabil de ţară poate face staff-ul unui preşedinte într-o societate în care corupţia face legea la cele mai înalte niveluri. stop_coloana Jocurile politice le-au făcut întotdeauna cei tari şi efectul l-au suportat cei slabi. În campania care începe mâine, ca de altfel şi în celelalte campanii, sociologii nu sunt în măsură să ne lămurească care sunt motivele obiective ale respondenţilor când îşi exprimă opţiunea de a vota pe unul sau pe altul dintre candidaţi. Cert este că avem posibilitatea să alegem din mai multe rele. Baiu-i că nu avem un rău minuscul.
