14 candidați la președinția Romaniei

14 candidați s-au înscris pentru a intra în cursa pentru alegerile prezidențiale din 2 noiembrie. Doi dintre ei vor merge în turul doi, programat pe 19 noiembrie. Marți, 23 septembrie, ora 24.00, a fost termenul limită pentru depunerea candidaturilor. Pretendenții au trebuit să prezinte Biroului Electoral Central (BEC) cele 200 de mii de semnături întrunesc condițiile pentru a putea candida. Toți candidații au fost validați de BEC.
Stânga politică, alianța PSD-PC-UNPR, este reprezentată de candidatul Victor Viorel Ponta, actualul premier. Are 42 de ani. Din 2010, este președintele PSD și candidează pentru prima dată la președinție. Victor Ponta are un avantaj prin faptul că are în mână puterea investită de funcția de prim-ministru, poziție din care oferta electorală este mai ușor de făcut. Există deja o sumă de decizii ale guvernului care sunt interpretate ca demersuri care îl ajută în cursa prezidențială, în special decizii care vizează avantaje pentru categoriile defavorizate, electorat vizat cu precădere de stânga.
Klaus Iohannis, candidatul alianței Creștin Liberale (PNL+PDL), are 55 de ani și se prezintă în fața românilor ca un primar gospodar, având în spate o experianță de 14 ani ca primar al Sibiului, unul dintre cele mai frumoase municipii din țară. Iohannis a pledat până acum pentru mai puțină gălăgie în viața politică și s-a descris drept un om al faptelor, promițând o reformă în administrație. Iohannis este contraccandidatul cel mai puternic al lui Victor Ponta.
Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, în vârstă de 62 de ani, candidează ca independent, susținut de Partidul Liberal reformator, după ce a părăsit PNL. Tăriceanu a fost recompensat de PSD cu funcție de președinte al Senatului, pe locul lăsat liber de fostul lider PNL, Crin Antonescu. Deși nelegalizată, alianța lui Tăriceanu cu PSD i-ar putea aduce acestuia funcția de premier. De altfel, întreaga sa campanie de până acum a fost concentrată pe atragerea de aleși locali din PNL, care să ia din voturile liberalilor, urmând ca în turul doi să-și îndemne electoratul să voteze candidatul PSD.
Teodor Meleșcanu, cel mai vârstnic dintre candidați, are 73 de ani. A fost ministru de externe și, până luni, director al Serviciului de Informații Externe. Meleșcanu candidează ca independent și mizează pe faptul că vine cu o bogată experiență în politica externă, ca fost ministru de externe, dar și că nu are de plătit polițe nici unui partid politic susținător.
Elena Udrea, 41 de ani, candidatul Partidului Mișcarea Populară, susținută de președintele Traian Băsescu. La doar 41 de ani, Udrea vrea să devină prima femeie-pre-ședinte a României.  stop_coloana Este președintele PMP și a fost ministru de două ori în cabinetul Boc. Elena Udrea nu are experiența adecvată pentru a reprezenta România, dar se autointi-tulează o continuatoare a viziunii lui Traian Băsescu. Udrea se adresează electoratului tânăr, “generației în blugi”. Candidata PMP este susținută, de asemenea, de PNȚCD-ul condus de Aurelian Pavelescu, dar și de primarul Clujului, fostul premier, Emil Boc.
Monica Macovei, în vârstă de 55 de ani, candidează independent. Europarlamentarul i-a părăsit pe democrat-liberali, nemulțumită că aceștia susțin în cursa prezidențială candidatul PNL. Și-a adunat în jurul ei câțiva simpatizanți, fărâmițând mai mult electoratul de dreapta.
Dan Diaconescu, candidatul PPDD, s-a înscris din nou în cursa prezidențială. Cu stilul deja consacrat, Diaconescu se vrea salvatorul poporului român. Spune că un prezicător din Italia l-a asigurat de succes…
Kelemen Hunor, de 47 de ani, este liderul UDMR și candidează la președinție din partea etnicilor maghiari. Cel mai important mesaj de campanie de până acum a fost proiectul pri-vind autonomia ținutului secuiesc. Kelemen Hunor s-a făcut remarcat și la nivel european, cu un proiect de autonomie pe criterii etnice a minorităților, doar că nu a avut parte de susținerea țărilor europene, nici măcar din partea României.
Clujeanul Gheorghe Funar, în vârstă de 65 de ani, candidează la președinție ca independent. În aceeași situație ca Macovei și Tăriceanu, Funar este susținut de o parte din membrii PRM, partid din care s-a desprins după un conflict cu liderul PRM Corneliu Vadim Tudor.
Corneliu Vadim Tudor, de 65 de ani, este deja un candidat “recidivist”, cu experiență, cu discursuri explozive, dar și cu electorat mic.
William Brînză și-a depus candidatura la președinție cu susținerea Partidului Ecologist Român.
Szilagyi Zsolt, vicepreședintele Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania, este un candidat controversat la președinție. Acesta s-a declarat în favoarea autonomiei și a precizat că, în acest sens, vrea impunerea modelului german al federalizării.
Candidează și Mirel Mircea Amariței, liderul partidului Prodemo, înființat în 2012 de fostul lider PSD Arad Marius Lazăr. Ultimul candidat este Constantin Rotaru, liderul Partidului Alianța Socialistă, care a candidat și la alegerile prezidențiale din 2009 (Ultimii doi nu sunt reprezentați în galeria foto).