Anul agricol in Sălaj, analizat la Prefectură

În şedinţa ordinară de Colegiu prefectural de vineri, problemele care au fost puse pe tapet vizau stadiul implementării proiectelor din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală la nivelul judeţului Sălaj, stadiul acordării subvenţiilor producătorilor agricoli în anul 2014, estimarea necesarului de produse agricole pentru aprovizionarea populaţiei din judeţ, producţiile obţinute la principalele culturi agricole.

Sălajul face agricultură de subzistenţă

Primul punct de pe ordinea de zi a fost susţinut de Mircea Gheţe, directorul Oficiului Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (OJFIR) Sălaj. Din raportul său am înţeles că cea mai populară măsură este 141 – Sprijinirea fermelor de semisubzistenţă, măsură pentru care s-au întocmit 1.515 decizii de finanţare. Pe Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri s-au contractat un număr de 226 de proiecte. Cea mai săracă măsură este 221 – Prima împădurire a terenurilor agricole. La nivelul Sălajului s-a depus un singur proiect, dar şi acesta a fost declarat neeligibil. Îmbucurător este faptul că pe Măsura 322 – Renovarea şi dezvoltarea satelor s-au contractat 24 de proiecte (unităţi administrativ teritoriale) Ca o concluzie, la nivelul judeţului Sălaj au fost contractate 510 proiecte şi s-au emis decizii de finanţare pentru alte 1.515 proiecte. Valoarea totală eligibilă nerambursabilă contractată este de 553.684.412 lei din care s-au decontat 333.587.201 lei.

Se cer bani pentru suprafaţă, nu pentru producţie

Situaţia subvenţiilor acordate producătorilor agricoli în anul 2014 a fost prezentată de Călin Perneş, director al Centrului Judeţean APIA Sălaj. Din raportul său reiese că cea mai solicitată schemă de plată este cea pe suprafaţă, decuplată total de producţie. La centrele locale APIA din Sălaj au fost depuse 24.999 de cereri. Plăţile vor începe pe data de 16 octombrie. Cuantumul plăţilor SAPS este de 124,28 euro la hectar. Am mai reţinut că 2.941 de fermieri sălăjeni vor primi plăţi care suplimentează SAPS, sursa de finanţare fiind bugetul naţional. Este vorba despre ajutoarele naţionale tranzitorii. S-a mai vorbit despre măsurile de agromediu despre cererile de plată pentru motorina folosită în agricultură, despre renta viageră, despre practici agricole tradiţionale, ba şi despre stimulente financiare pentru pajiştile cu fluturi ori locurile unde trăieşte gâsca cu gât roşu.

Stăm bine la lapte şi carne, dar suntem pe minus la pâine

Din raportul prezentat de Valentin Duca, directorul Direcţiei Agricole Judeţene Sălaj, în legătură cu necesarul de produse agricole pentru aprovizionarea populaţiei pe judeţ, reiese că la făină suntem în minus cu 870 de tone, la pâine şi produse de franzelărie avem un minus fe 9.837 de tone, la făină de mălai există echilibrul între cerere şi consum, iar la lapte avem un plus de 449.076 litri pe lună. La producţia de carne stăm bine. Suntem pe plus cu 6.127 de kilograme pe lună. La brânză de oaie avem un plus lunar de 897 de kilograme. Tot pe plus suntem şi la cartofi şi la legume.
S-a constatat că producţiile obţinute în sectorul vegetal în anul 2014 au fost mai mari faţă de anul precedent aproape la toate culturile. La grâu, de pildă s-a obţinut cu 200 de kilograme mai mult la hectar, la orz şi orzoaică cu 432 de kilograme la hectar, la cartofi cu 4.880 de kilograme la hectar. “Un fapt îmbucurător este că suprafaţa terenurilor necultivate în Sălaj a scăzut cu 5.000 de hectare faţă de 2013”, a precizat Duca.