Proiectul UDMR de autonomie etnicănu este bine văzut de liderii politici sălăjeni

Aflat ieri la Zalău, Kelemen Hunor, preşedintele UDMR şi iniţiatorul proiectului de autonomie a Ţinutului Secuiesc, a fost luat la întrebări de către jurnalişti în legătură cu modul în care vede aplicabil proiectul UDMR pentru autonomie pe criterii etnice şi dacă lansarea lui are un interes electoral. Kelemen Hunor – care a anunţat la Zalău că azi îşi depune la Biroul Electoral Central candidatura la preşedinţia României – a spus că proiectul de autonomie nu este parte a unei strategii electorale, că este supus dezbaterilor publice şi va putea fi aplicat după modificarea Constituţiei.
Liderul PSD Sălaj, Tiberiu Marc, preşedintele Condiliului Judeţean Sălaj, apreciază referitor la proiectul de autonomie al UDMR că, dacă la început acesta părea o problemă electorală, situaţia s-a inflamat. Marc spune că UDMR a pândit momentul propice, adică referendumul din Scoţia, prin care ţara cimpoaielor vrea să se separe de Regatul Unit al Marii Britanii, pentru a se agăţa de un eventual curent separatist european. “Referendumul din Scoţia a eşuat, pentru că tendinţele separatiste nu sunt îmbrăţişate de populaţie. Ca atare, nu putem vorbi de un curent separatist în Europa. Aşa că nici proiectul UDMR nu are şanse se izbândă”, a apreciat Marc.
Senatorul PSD Gheorghe Pop consideră proiectul UDMR de autonomie etnică “o petardă pur electorală”, care “nu va reuşi să încingă spiritele aşa cum aşteaptă iniţiatorii proiectului”.
În opinia deputatului PDL Lucian Bode, “acest proiect încalcă flagrant legea fundamentală a statului român, fiind un proiect legislativ neconstituţional”. “Sunt convins de faptul că majoritatea decidenţilor politici din UDMR, inclusiv cei din Sălaj, sunt conştienţi de următoarele certitudini: articolul 1 din Constituţia României nu se negociază; pentru a avea autonomie administrativă în România – nicidecum etnică – este nevoie să fie schimbată actuala Constituţie. Ţinutul Secuiesc va avea atâta autonomie cât va avea şi Dobrogea şi Banatul şi Maramureşul şi toate celelalte regiuni ale României. În concluzie, nu avem de-a face cu un proiect serios”, a încheiat Bode. stop_coloana
În ciuda faptului că liderul UDMR neagă faptul, ceilalţi actori politici apreciază prin urmare că proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc este mai degrabă o petardă electorală lansată de UDMR într-un context european pe care l-au considerat favorabil, pentru a câştiga mai multe voturi la alegerile prezidenţiale.
Proiectul de autonomie Tinutul Secuiesc, lansat oficial joi la Cluj Napoca de preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, prevede formarea unei regiuni din judeţele Mureş, Covasna şi Harghita ca o regiune autonomă cu personalitate juridică. În proiect se prevede că regiunea şi judeţele componente “au steagurile şi stemele proprii aprobate de consiliul regional şi că “avizul judeţului este obligatoriu pentru concesionarea comunicaţiilor şi a transportului prin liniile care traversează teritoriul judeţului respectiv”. Organele regiunii ar urma să fie un consiliul regional şi executivul regional, cu sediul la Odorheiul Secuiesc. Preşedintele regiunii ar fi şi preşedintele executivului. Proiectul de autonomie a Tinutului Secuiesc prevede ca drumurile, autostrăzile, căile ferate, apeductele de interes exclusiv regional să “constituie patrimoniul inalienabil al regiunii”, ca şi pădurile proprietate de stat din regiune, minele – cu excepţia celor de interes naţional – carierele de piatră şi exploataţiile de turbă, de apă minerală, edificiile destinate funcţionării unor servicii publice regionale precum şi mobilierul şi alte bunuri ale acestora.
Limba oficială ar fi limba maghiară, iar începând cu clasa a doua elevii care vorbesc altă limbă vor trebui obligatoriu să înveţe limba maghiară.
Bugetul regiunii s-ar constitui, conform proiectului prezentat de Kelemen Hunor, din 50 la sută din profitul net realizat de Loteria Română pe teritoriul regiunii şi 60 la sută din taxa pe jocuri de noroc colectate la nivel de regiune, dar şi din TVA colectat la nivelul regiunii.