S-a ales praful de industria locală

Primăria Zalău vrea mai multe firme şi mai multe locuri de muncă în municipiu. Pentru a atrage investitori, primarul Radu Căpîlnaşiu crede că este importantă amenajarea unui parc industrial şi se fac demersuri pentru a înfiinţa unul. Zalăul are şi o strategie pentru dezvoltare economică şi socială, de unde aflăm ce a fost odată şi ce şanse sunt acum pentru dezvoltarea economică a oraşului.

Cât de mulţi munceam odată…

La începutul anului 1990, înainte de perioada de privatizare a industriei româneşti, numai în Zalău existau 42.072 angajaţi, tot atâţia câţi sunt acum în tot judeţul. Aproape 60 la sută din populaţia oraşului era angajată, marea majoritate în industrie. Populaţia era la acea dată de aproximativ 71.000 de locuitori. La ultimul recensământ din 2011, populaţia Zalăului este de 56.000, iar numărul de salariaţi în mediul privat pe total judeţ era de circa 33.000.
După 1990, industria a fost privatizată 100 la sută. Majoritatea intreprinderilor şi-au redus drastic activitatea. Foarte multe s-au închis. Anul acesta şi-a dat sfârşitul şi Uzina Electrică. Aşa se face că Armătura Zalău, cea mai mare fabrică din judeţ, a ajuns de la peste 7.000 de angajaţi în 1990 la 363 în prezent. Fabrica de Emailaţi, printre puţinele din ţară cu acest profil, este în prezent în insolvenţă şi mai are vreo 70 de angajaţi, din cei aproximativ 3.000 câţi avea cu 24 de ani în urmă.
Judeţul nostru are cea mai ridicată rată a somajului din Regiune, mai mare şi decât media naţională, dar şi cel mai mic salariu mediu net din regiune, cu 25 la sută mai mic decât media naţională.
Zalăul îşi are începuturile ca târg, mai degrabă rural. Prima fabrică din oraş a fost cea de cărămidă. Apoi, prin 1940 s-a construit Uzina Electrică, se arată în strategia elaborată de primărie. Despre industrie în Zalău putem vorbi doar de prin anii 1970, după o vizită a lui Nicolae Ceauşescu, în urma căreia a decis ca la Zalău să se construiască fabrici. Platforma industrială cuprindea în momentul Revoluţiei din 1989 fabrici ca Întreprinderea de Armături Industriale de Fontă şi Oţel – I.A.I.F.O Zalău, Întreprinderea de prelucrare a lemnului, Întreprinderea de produse ceramice (Cemacon), Întreprinderea de Conductori Electrici Emailaţi, Fabrica de anvelope Silvania, Întreprinderea de Ţevi, Filatura de Bumbac, dar şi mai multe fabrici de prelucrare în industria alimentară.

Grupul Universal şi străinii sunt excepţiile şi marii angajatori actuali din judeţul Sălaj

Cel mai mare angajator din Sălaj cu capital autohton este acum Grupul Universal, cu 1.100 de angajaţi. Întreprinderea de Ţevi, actuala Tenaris Silcotub, avea după Revoluţie circa 3600 de angajaţi. În 2007 a ajuns la doar 1100 de persoane angajate, dar a crescut spectaculor, astfel că, în prezent, fabrica de ţevi din Zalău, punct de lucru a Grupului Tenaris, are în jur de 1.600 de angajaţi. Nici fabrica de anvelope nu se lasă mai prejos. Investiţia Michelin face ca în prezent Michelin Silvania să aibă 1.200 de angajaţi, iar Michelin Cord din Hereclean încă 300.
Potrivit datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, în perioada 1991 – 2013 în judeţul nostru au fost înregistrate 885 de societăţi comerciale cu participare străină de capital. Acestea au investit în judeţul nostru, în perioada menţionată, capital străin echivalent a 475 de milioane de lei.

Sălajul a pierdut 1.413 firme în patru ani

126 de firme sălăjene au intrat în insolvenţă în primele şapte luni ale lui 2014. Statisticile Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) arată că din 2010 şi până la începutul anului 2014, 1.413 firme au intrat în insolvenţă în Sălaj, din care 219 în 2010, 458 în 2011, 390 în anul 2012 şi 346 în 2013. Dacă punem la socoteală şi cele care au intrat până la finele lunii iulie ale acestui an, reiese că 1.539 de societăţi comerciale au intrat în insolvenţă din 2010. Adică 28 de firme intră în insolvenţă, în medie, pe lună.
La numărul de firme în insolvenţă în primele şapte luni ale anului ne întrec toate judeţele din regiune. Judeţul Satu Mare are 220 de firme intrate în insolvenţă. Bistriţa-Năsăud are 235 de firme în insolvenţă, iar Maramureş are 297. Judeţul Cluj are 412 firme în insolvenţă, iar Bihorul este judeţul cu cele mai multe firme intrate în insolvenţă din regiunea de Nord-Vest, respectiv 1.029 de firme.
Peste 15.000 de firme din ţară au intrat în insolvenţă în primele şapte luni ale anului, reiese din statisticile Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Mai exact, 15.124 de societăţi comerciale s-au aflat în această situaţie. Cu alte cuvinte, aproxi-mativ 2.161 de firme au intrat în insolvenţă în fiecare lună. Conform datelor ONRC, cele mai multe firme care nu şi-au mai putut plăti datoriile scadente aveau ca obiect de activitate comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (4.091), construcţii (1.744), industria prelucrătoare (1.181), hoteluri şi restaurante (736).