Romania, si implicit Salajul, care este pe locul trei in ce priveste cresterea bivolilor, a populat fermele din multe tari europene. Cu toate acestea, statul nu sustine acest sector al zootehniei.
Stau tolaniti pe malurile Somesului, miscand alene din cozi in speranta ca vor scapa de roiurile de muste care le dau tarcoale. In soarele varatic pielea lor luceste precum petele de smoala adunate la un loc. Frumoase si puternice, animalele acestea – bivolii, se imputineaza si in satele de pe Valea Somesului ca de altfel in intreg Salajul si in intreg Ardealul, pe zi ce trece. „Daca odata erau negre pasunile de bivoli, astazi numarul lor nu trece de 8250 la nivel de judet, imi zice dr. Ioan Chereches din cadrul Oficiului de Ameliorare si Reproductie in Zootehnie – Salaj (OARZ), un bun cunoscator al speciei de bubaline. S-ar parea totusi ca numarul bivolilor nu a scazut mai mult decat cel al bovinelor si ca atare nu ar fi pe cale de disparitie. Bivolul ramane in mod traditional un animal crescut in anumite arii geografice ale tarii (Salajul se situeaza pe locul trei, dupa Cluj si Bihor) cu precadere in Ardeal. Pe cale de disparitie este interesul oficialitatilor, pentru aceasta specie. In timp ce in Anglia se importa bubaline, multe din Salaj, la noi s-a desfiintat si unica statiune de cercetari, care se afla la Sercaia, judetul Brasov. Langa Londra exista o ferma de bivoli, achizitionati de pe Valea Almasului si a Somesului. Ba mai mult, fermierul englez a angajat si o familie din localitatea Balan pentru a-i ingriji animalele. Toate efectivele de bivoli existente in prezent in Comunitatea Europeana au la baza bivolul romanesc. Am populat cu bubaline ferme din Marea Britanie, Scotia, Irlanda, Elvetia, Germania, Ungaria, etc. Brandul de branza Mozzarella a avut un rol decisiv in cresterea acestei specii in Italia. Unul dintre avantajele de moment ale cresterii bivolilor il constituie faptul ca in Comunitatea Europeana nu s-a impus cota pentru laptele acestui animal. Deci exista o piata de desfacere nelimitata pentru produsele fabricate din laptele de bivol. Un bivol da lapte cam 30 de ani , pe cand o vaca la 10 ani este in carlig la… abator. In nemernicia lor mai marii zootehniei romanesti au omis cu buna stiinta sa acorde subventii si pe cap de bubalina precum pe cap de bovina. Promisiuni sunt de cativa ani. Un ministru al Agriculturii iritat de intrebarea despre subventii pentru bivoli spunea ca statul nu se poate implica in cresterea bubalinelor si ca responsabilitatea cade pe umerii fermierilor. Ei ar trebui sa gaseasca resurse pentru o revigorare a acestui sector zootehnic. Daca asa zice dl.ministru… Daca asa zice dl. ministru, familia Tarta Ioan si Silvia din satul Dobrocina, comuna Gilgau, a luat totul pe proprii umeri si a infiintat o ferma de bivoli. A inceput cu sase exemplare matca si in prezent detine in ferma 60 de capete de bubaline. Pasuni sunt suficiente pe lunca si pe dealurile care strajuiesc Somesul. Pentru lapte si produsele lactate are comenzi ferme din Dej, Cluj-Napoca si chiar Milano. Din surse de la OARZ aflam ca asemenea indeletniciri incep sa se infiripe si in satul Fodora, in comuna Hida, in Cuzaplac. E bine totusi ca ne trezim, pana nu-i prea tarziu, pana cand pasunile nu ne sunt vaduvite de cirezile negre, pana cand nu ajungem sa importam laptele de bivol cu colesterol zero, pana cand mai auzim cate un muget razlet pe ulitele satelor noastre.

Post Views: 248