Profesorul sălăjean este prost plătit, slab pregătit, dar satisfăcut moral
Studiul internațional despre profesori și învățământ TALIS 2013, coordonat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) în peste 30 de țări din lume, relevă faptul că profesorul român are o vârstă medie de 42 de ani și peste 16 ani la catedră, se simte nevalorizat, încărcat de birocrație, dar satisfăcut de munca sa. 70 la sută din profesorii români sunt femei, peste 93 la sută au studii universitare și petrec 16,2 ore pe săptămână strict pentru lecțiile predate elevilor, iar restul timpului este birocrație. Peste 97 la sută au absolvit cursuri de pe-dagogie, iar aproape 35 la sută cred că meseria lor nu este valorizată social. Peste 91 la sută se declară totuși satisfăcuți de munca lor, procent similar cu media mondială, mai reiese din studiu.
Profesorul român se consideră mai eficient decât alții
Profesorii din România stau prost la unele capitole, comparativ cu media la nivel mondial, relevă rezultatele studiului. Printre indicatorii unde România mai are de lucrat se numără faptul că doar 69,5 la sută din profesori au contracte de muncă pe perioadă nedeterminată (în comparație cu 83 la sută la nivel mondial), din pricina locurilor li-mitate pentru titulari. De asemenea, profesorul român reclamă faptul că 17 la sută din timpul petrecut la școală îl utilizează pentru chestiuni administrative și pentru ordinea din clasă, dar și că are nevoie de mai multă instruire pentru a le preda copiilor cu nevoi speciale. La puncte slabe intră și mentoratul, doar 8 la sută din profesorii români susținând că au un profesor-mentor, față de aproape 13 la sută, media OECD.
La capitolul “puncte forte”, studiul relevă faptul că profesorii români se consideră mult mai eficienți decât alții la clasă: peste 95 la sută cred că își ajută elevii să pună preț pe ceea ce învață (față de media de 80,7 la sută), iar aproape 94 la sută că îi ajută să dobândească gândirea critică necesară în viață (80,3 la sută media OECD).
În ceea ce privește utilizarea noilor tehnologii, doar 18,6 la sută din dascălii români au spus că au mare nevoie de cursuri în domeniul utilizării noilor tehnologii de predare, față de 18,9 la sută media OECD.
Sălajul are 2.658 de profesori și 632 de suplinitori
În Sălaj sunt 2.658 de profesori, învățători și educatori titulari și 632 de suplinitori, potrivit raportului privind starea învățământului sălăjean pe anul școlar 2012 – 2013.
Potrivit unei analize realizate de Incont.ro, 437 de profesori sălăjeni au părăsit sistemul de învățământ în perioada 2003 – 2012. Birocrația excesivă și mai ales salariile mici fac neatractivă meseria de dascăl. Dacă în anul școlar 2003 – 2004, la catedră se aflau 2.806 profesori, cinci ani mai târziu, în anul școlar 2008 – 2009, au rămas doar 2.643 de dascăli. În 2009 mai predau în școlile din Sălaj 2.598 de dascăli, în 2010 – 2.477, în 2011 – 2.442, iar în 2012 – 2.369.
Potrivit statisticii, cei mai mulți profesori sălăjeni care au părăsit sistemul sunt din învățământul primar și gimnazial. Dacă în 2003, la catedră se aflau 2.129 de profesori din învățământul primar și gimnazial, în 2008 își mai desfășurau activitatea doar 2.001 dascăli, iar numărul lor a scăzut de la an la an. În 2009, elevii sălăjeni din ciclul primar și gimnazial erau școliți de 1.935 de dascăli, în 2010, de 1.814 de dascăli, în 2011, de 1.754 de dascăli, iar în 2012, de 1.750 de dascăli. În total, în cei zece ani, Sălajul a pierdut 379 de profesori dinn învățământul primar și gimnazial.
La nivel de liceu, au părăsit sistemul 58 de cadre didactice, de la 677 în 2003, la 619, în 2012. stop_coloana
Anomalii salariale în învățământ
Camera Deputaților a adoptat în februarie majorarea cu până la 10 la sută a salariilor profesorilor din învățământul preuniversitar cu o vechime în învățământ de până la șase ani. Însă, potrivit reprezentatului Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) Sălaj, Eusebiu Lehene, majorarea “este fără cap și cu caracter populist și nu rezolvă problemele din învățământul sălăjean”, întrucât nu s-a ținut cont de faptul că debutanții cu șase ani vechime în învățământ, în urma majorării au un salariu mai mare decât profesorii cu șapte sau opt ani vechime în învățământ.
Astfel, în urma calculării salariilor, profesorul debutant cu vechime între zero și doi ani are un salariu de bază de 1.253 de lei, iar profesorul cu definitivat cu vechime între doi și șase ani are un salariu de 1.263 de lei, în timp ce profesorul cu grad didactic II și vechime între șase și zece ani primește un salariu de 1.217 lei, profesorul cu grad didactic II și 10 – 14 ani vechime un salariu de 1.207 lei, iar profesorul cu definitivat cu șase – zece ani vechime are un salariu de 1.160 lei.
Un profesor din România din învățământul preuniversitar, cu gradul I, cu peste 15 ani de vechime și normă întreagă nu câștigă mai mult de 1.700 lei pe lună.
Reprezentantul FSLI din Sălaj spune că profesorii nu sunt motivati financiar să își desfășoare activitatea didactică, afectând și asta pregătirea elevilor. “Cine vine pentru 600 – 700 de lei pe lună să lucreze în învățământ?”, se întreabă retoric Lehene. Pe de altă parte, sindicaliștii mai spun că “pentru a deveni un profesor bun, o persoană are nevoie de o pregătire științifică temei-nică, de o pregătire metodică și de una practică”. “Din păcate, însă, metodica și practica au fost de multă vreme eli-minate din pregătirea unui viitor cadru didactic”, apreciază președintele FSLI, Simion Hancescu.
Referindu-se la cei ce conduc sistemul actual de învățământ din România, sindicalistul sălăjean Eusebiu Lehene apreciază că “pentru ei nu contează dacă profesorii sunt calificați sau nu, dar pentru noi contează cine educă elevii și, mai ales, cât de calificați sunt acei profesori.”
“Profesorii sunt nemulțumiți de salariile mici, însă au o mare satisfacție morală. E o meserie pe care o faci din plăcere, e vorba de o satisfacție imediată, vezi rezultatele muncii tale, că dă roade, profesorii trăiesc în mare din succesul elevilor”, a explicat Cornelia Popa, învățătoare și vicepreședinte la Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI).
Profesorii sălăjeni se zbat să ia titularizarea
Salariul mic nu doar îi face pe profesorii buni să fugă de sistemul de învățământ și să-și reorienteze cariera, dar aduce în fața elevilor sălăjeni și profesori slab pregătiți. Acest lucru reiese și din rezultatele obținute de candidați la examenele de definitivat și titularizare. Anul acesta, doar 45,5 la sută din cei 393 de profesori sălăjeni care s-au prezentat la examenul de titularizare au reușit să ia nota 7, nota de trecere, 90 de candidați obținând note sub 5. Rata de promovare în rândul candidaților a fost mai mică chiar și decât rata de promovare de la Bac (65,29 la sută).
