Afaceriştii sălăjeni evazionişti răman in arest preventiv

Tribunalul Sălaj a decis săptămâna trecută, miercuri, să menţină măsura arestului preventiv pe durata judecăţii celor nouă afacerişti, arestaţi la 29 martie sub acuzaţiile de săvârşirea infra-cţiunilor de delapidare, spălare de bani, evaziune fiscală şi constituirea unui grup infracţional organizat.
Este vorba de afaceristul şimleuan Boer Vasile Valer, care este cercetat pentru evaziune fiscală şi într-un dosar instrumentat de DNA Oradea, de fostul poliţist sătmărean Nicoară Pavel, şi de sălăjenii Chira Sebastian-Dacian, Dejeu Gheorghe Dorel, Galiş Ioan, Huluban Ioan, Boita Emil, Biriş Gavril şi Baidoc Marinel.
Conform hotărârii de miercuri, patru dintre aceştia vor rămâne după gratii (sălăjenii Boer Vasile Valer, Huluban Ioan, Ioan Galiş şi fostul poliţist sătmărean Nicoară Pavel), iar cinci în arest la domiciliu (Chira Sebastian-Dacian, care a “trecut” din arest preventiv la arest la domiciliu în luna iulie, Dejeu Gheorghe-Dorel, Baidoc Marinel, Biriş Gavril şi Boita Emil). Biriş Gavril şi Boer Vasile Valer au contestat joi decizia magistraţilor Tribunalului Sălaj.

Cinci luni de investigaţii, 33 de percheziţii şi 39 de persoane cercetate

Aproape cinci luni au durat cercetările DIICOT Sălaj, cercetări finalizate într-un rechizitoriu ce a fost depus la Tribunalul Sălaj marţi. 33 de percheziţii domiciliare au fost făcute în Sălaj şi în alte şapte judeţe, procurorii DIICOT – Biroul Teritorial Sălaj au adus la audieri 25 de persoane, dintre care nouă au fost arestate la începutul cercetărilor. Dosarul final vizează în total 39 de persoane, din care nouă sunt afaceriştii cercetaţi de DIICOT Sălaj, iar restul de 30 sunt din alte judeţe. Din cei 30, trei se află sub control judiciar, iar restul de 27 sunt cercetaţi în stare de libertate.

Au furat cinci milioane de euro

Ancheta propriu-zisă a început în martie 2012, când lucrători ai Gărzii financiare au sesizat DIICOT. Potrivit unui comunicat de presă emis de DIICOT – Biroul Teritorial Sălaj, începând din anul 2010 mai multe societăţi ce aveau un comportament de tip fantomă erau folosite de către alte societăţi pentru a eluda activitatea contabilă în vederea eludării bugetului de stat, sumele de bani obţinute în urma activităţilor de evaziune fiscală şi delapidare intrând în posesia administratorilor societăţilor beneficiare, care controlau şi societăţile fantomă. Societăţile fantomă sunt lipsite de orice activitate economică reală, ele fiind folosite doar pentru emiterea de facturi fiscale.
Cu ocazia efectuării percheziţiilor domiciliare au fost ridicate de la locuinţele suspecţilor facturi fiscale, documente contabile, mijloace de stocare a datelor informatice, diferite sume de bani, ştampile ale unor societăţi comerciale folosite de suspecţi pentru activitatea de inducere în eroare, înscrisuri şi instrumente de plată.
stop_coloana Prejudiciul cauzat este de 5 milioane euro, urmând să fie instituite măsuri asiguratorii în vederea recuperării acestuia.
Cercetările DIICOT au relevat că începând cu anul 2010, pe raza mai multor judeţe, au funcţionat societăţi de tip fantomă controlate de către suspecţi, aceste societăţi fiind folosite cu scopul de a eluda bugetul de stat, sumele de bani obţinute în urma activităţilor de evaziune fiscală şi delapidare intrând în posesia membrilor grupării.

Boschetari folosiţi pentru administrarea firmelor fantomă

Societăţile cu activitate comercială semnificativă, prin intermediul administratorilor lor, găseau o persoană sau un grup de persoane, de regulă cu condiţie materială modestă sau cu un nivel intelectual scăzut. Se racolau de obicei persoane fără adăpost, care în schimbul unor sume modice (100 – 200 de lei) erau de acord să devină administratori ai unor societăţi comerciale fantomă. Unii dintre aceştia habar nu aveau ce se întâmplă, nu ştiau nimic despre fraudele făcute de către liderii grupării de crimă organizată. Astfel, aceste persoane erau transportate de către liderii grupării în municipiul Zalău, respectiv la notarul public, la Oficiul Registrului Comerţului, la diferite unităţi bancare, unde semnau actele de deschidere de conturi, ulterior actele societăţii fiind preluate de către membrii grupării, inclusiv cardurile bancare şi codurile PIN aferente. De asemenea, aceste persoane fără adăpost erau obligate să semneze chitanţe şi facturi fiscale în alb, contracte de prestări servicii, contracte de vânzare cumpărare, împuterniciri, acestea fiind folosite ulterior pentru desfăşurarea unor activităţi economice fictive, respectiv achiziţionarea de bunuri, prestare servicii, vânzarea unor bunuri. Un exemplu elocvent este preluarea unei societăţi comerciale de către o persoană fără adăpost din oraşul Tăşnad, judeţul Satu Mare, care trăia într-un garaj din acest oraş, fără apă curentă şi electricitate, singurul venit al acestuia fiind ajutorul social în sumă de 127 de lei. După semnarea actelor de cesiune şi eliberarea documentelor bancare, unul dintre liderii grupării a ridicat de la o unitate bancară cardul bancar întocmit pe numele persoanei fără adăpost, precum şi codul PIN. După controlul organelor fiscale, pentru a ascunde activitatea infracţională desfăşurată, societatea a fost cedată unei persoane fără adăpost din oraşul Debrecen, Ungaria.